Intr-o excursie recenta in acest minunat colț de lume, Tirolul de Sud, am avut ocazia să aflu multe lucruri noi, despre regiune, despre oameni, despre locuri. Am avut ca ghid o doamnă născută acolo, Helena Graf, care ne-a condus cu mare drag pe poteci ce duceau prin paduri și pajiști, dealuri și văi, mereu în față stancile masivului Gassler, albele stanci ale Dolomiților. Ne-am întâlnit mereu cu arbori de castan, batrâni și tineri, care acum iși lasă fructele să cadă pe pământ, hrana si deliciul oamenilor de aici. Țaranii culeg castanele, le prelucrează in foarte multe feluri, iar acum, in octombrie, până la inceputul lui noiembrie, sărbătoresc sărbătoarea castanelor, in foarte multe localități ale văii Isarico. Eisacktal spun tirolezii.
Intentionez să vă povestesc mai mult despre aceasta excursie, pentru azi, doar, o mică istorioară despre castane.
Se spune că demult , demult, când oamenii erau mai evlaviosi si mai cuminți, Satana se plictisea în iad. Oamenii nu păcătuiau, nu ajungeau în iad, iar el stătea acolo singur singurel...
Ce fac oamenii aștia, s-a intrebat Satana, aruncând o ochiadă pe Pamânt. Ah, stau la gura focului și mănâncă fericiți castane, caci pe vremea aceea castanele nu aveau învelișiul lor țepos !
Ia să schimbăm chestia asta, a zis Satana , si a facut ca fructele miinunate ale arborelui să primeasca un învelis țepos, greu de desfăcut. Castanele cădeau pe jos dar invelișul era greu de desfăcut, oamenii le călcau, nu reușeau decât foarte greu să le desfacă și blestemau de mama focului. Cum blestemau, cum ajungeau direct in iad, spre deliciul Satanei.
Cum, s-a întrebat Dumnezeu, Domul Nostru, ceva nu e in regulă ! Nu mai am clienți ! Toți blestemă, toți ajung în iad ! Și a schimbat, spre binele tuturor, lucrurile ! A lăsat invelisul țepos sa nu îl supere prea tare pe Necuratul, dar a hotărât ca atunci când castanele cad pe pământ, coaja țepoasă să crape iar oamenii să le culeaga cu ușurință !
Sper că v-a plăcut povestioara mea.
Acum să vedem cum pregătim castane coapte. Caci tuturor ne plac, nu-i așa ? Și necazul e ca nu nereușesc ca cele ale vanzătorilor ambulanți, făcute la foc deschis.
Am eu o rețetă pentru voi, și o reușită, negreșit !
Încălziți cuptorul la 220 cu plita innăuntru . Crestați castanele. Înmuiați-le în apă, atât cât să le acopere pentru 10 minute . Reduceți temperatura la 180 de grade. Scurgeti apa de la castane, răsturnați-le pe plita încinsă și coaceți-le 20-25 de minute, depinde de mărime .
Veți obține castanecoapte foarte aproape de perfectiune. Inveliți-le intr-un șervet, să ramână calde cât le mâncați .
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu