sâmbătă, 29 august 2015

Prajitură cu prune (Zwetschgendatschi)





A venit vremea prunelor, putem să ne răsfățăm. Gem, dulceață, magiun, și prajituri. 
Am mai publicat o rețetă pe care o aveti aici : 
http://gusulita.blogspot.de/2011/11/prajitura-cu-prune-la-augsburg.html

Azi am îmcercat un aluat mai rapid,  cu brânză proaspătă. 
Hai să vedem despre ce este vorba ! 


Ingrediente : 
150 g de brânză tip quark
6 linguri de ulei
6 linguri de lapte 
50 g de zahăr 
250 g de făină 
3 lingurițe de praf de copt
Unt pentru uns tava 
2-3 linguri de zahăr praf 
O linguriță de scorțișoară măcinată 
1,5 kg de prune 
Amestecăm brânza cu zahăr, ulei și lapte. În alt vas cernem făina și o amestecăm cu praful de copt. Adaugăm făina la componentele lichide și framântăm un aluat pufos pe care il lasăm sa se odihnească in frigider atâta timp cât spălăm, desâmburăm prinele și le tăiem cel puțin în două dacă nu în sferturi. 
Intimdem aluatul intr-o tavă mare de cuptor acoperită cu hârtie de copt sau bine unsă, așezam cât putem de des punele cu partea concavă în sus, amestecăm zahărul praf cu scorțișoara, presărăm amestecul peste prune și coacem 45 de minute in cuptorul preîncălzit la 180 de grade! 


marți, 25 august 2015

Minestrone a la Toscana




Cred că și voua vi se întâmplă așa. După concediu, ca să mai ramâneți un pic în aceeași atmosferă, gătiți rețete pe care le-ați întâlnit pe acolo. În apropierea casei noastre de vacanță din Toscana era un magazin universal foarte bine garnisit, Esselunga . Ne plăcea să mergem acolo,  produsele italienești ni s-au părut  pline de savoare, și unul din lucrurile care le-am găsit în toate variantele posibile, au fost legume pentru minestrone. Gata mărunțite sau nu, congelate sau proaspete...tot italianul gătește minestrone ! 

Minestrone este o supă de legume groasă și concentrată cu ce avem prin casă...și continutul  variază și în funcție de regiune și de sezon. Nu lipsește uleiul de măsline, slănina cu șuncă pancetta si parmezanul. În toate rețetele apare fasolea uscată alături de fasole verde dacă este sezon. Arjana a inlocuit-o cu năut. Bun și așa ! 
Iată rețeta pe care a gătit-o Arjana : 
Ingrediente:
50 de g de fasole uscată fiartă sau în cazul nostru o conservă de 200 de g de năut
150 g de slănină cu șuncă 
2 linguri ulei măsline,
1 ceapă,
2 morcovi,
2 cartofi,
2 tulpini ţelină,
2 căţei usturoi,
1 lingură pastă roşii concentrată sau două roșii coapte ,
3 l supă clară de vită sau apă 
1 legătură verdeaţă ( pătrunjel verde) 
¼ varză tăiată fin,
150 g paste (mai mărunte),
parmezan pt servit.
Se călește  ceapa tocată, șunca tăiată fideluță, morcovii tăiați cubulețe, usturoiul și țelina, câteva minute, în ulei de măsline. Se pune pasta de roșii, sare, piper , se mai lasă încă 5 minute. Se adaugă  supa clară sau apa  și varza tăiată fideluță și se lasă la foc mic, 
până fierbe varza. Pentru aromă introducem și verdeață ( pătrunjel verde) legată intr-un 
snop.  Punem năutul, turnăm apoi pastele și lăsam pe foc incă  încă 10 – 15 minute, până fierb pastele. Se scoate verdeaţa, se asezonează şi se serveşte cu parmezan ras.  Putem presăra și un pic de busuioc mărunțit.

joi, 20 august 2015

Mâncare de dovleac




Una din măncărurile mele preferate, o mâncare de vară cu un puternic gust de mărar, cu o felie de ardei si o roșie rătăcite în masa albicioasă, este mâncarea de dovleac. 
Imi amintește de lungile veri petrecute la bunicii mei, in gradina lor, de fapt a bunicului meu , caci el planta, semăna, plivea și o ingrijea. Grădini succesive în toate locurile pe unde au locuit, și s-au mutat cu munca.  La Izvin, la Beregsău, la Becicherec. Dar parcă gradina de la Becicherec a fost cea mai grozavă. Aveam de toate în gradină, si părinții mei, ca și mătușa mea, plecau cu plasele doldora, cu portbagajul plin, iar bunica mea, pe un reșou electric, fără cuptor, si fără patru ochiuri, fierbea bulion și punea conserve...

În aceste grădini creșteau de toate, și castraveți, și roșii, și ardei, și vinete, in minunatul, grasul pământ al Banatului, udat cu sârg în fiecare seară. Nu stiu dacă mă ințelegeți, dar aș da orice să mă pot intoarce măcar pentru câteva ore în timp, să savurez cu mintea de acuma o astfel de după masă liniștită, în care bunica mea făcea lucru de mână, cățelul Piki dormea ghemuit pe canapea iar bunicul meu, cu mine, sau cu Arjana, dar de cele mai de multe ori singur căra gălețile cu apă și uda grădina. Ce plăcere era să aștepți cum infloresc cartofii, si sa scoți de la rădăcina lor cartofii noi care apoi sfâràiau în tigaie ! Si dacă se porneau dovlecii nu mai erau de oprit! Așa ca, oricâți am fi dat cadou, mâncam des dovlecei pane, musaca cu dovlecei, și da, mâncare de dovleac, acritâ cu smântână si aromatizată cu  mărar. Lângă, rar ceva carne, dar destul de des crochete de cartofi. 
Mmmm,ce bunătate ! 

Dovlecii acestia, crescuți la maturitate, să poată fi rași si prelucrati in mâncare sunt foarte rari aici, în Germania. Or fi, prin grădinile oamenilor, dar eu rar i-am văzut, la piață și

 nicidecum în rafurile vreunui supermarket. Astfel,incât, mare mi-a fost bucuria cănd a sunat vecinul meu cu un astfel de dovleac în brațe ! 
M-am străduit să imi aduc aminte cum pregăteau bunica mea, și mama, dovleacul si iată rețeta ! 

Un dovleac mărișor 
2 linguri de unt sau de untdelemn ( vă place, nu ? ) 
adică de ulei 
2 linguri de făină
2-3 linguri de smântână mai groasă 
O ceapă ( de pereferat roșie ) 
O roșie 
1/2 de ardei 
O lingură de mărar tocat

Am curäțat dovleacul, am scos sâmburii, și l-am dat pe răzătoare. Folosiți răzătoarea cu ochiuri mai mari , sau cuțite nu prea dese, altfel dovleacul se va sfărâma mult prea tare. 
Am presărat cu sare și am lăsat să se inmoaie bine. 
Intre timp am curățat și mărunțit ceapa și am călit-o intr-o lingură de unt. Am adăugat dovleacul, o felie de ardei curățată de nervuri, roșia tăiată in diuă, si am acoperit cu un pahar de apă. Am lăsat să fiarbă incetișor cam 20 de minute. Aveți grijă să nu se prindă de fundul oalei. Am pregătit un rântaș dintr-o lingură de unt si două de făină. Am lăsat să se rumenească făina până a primit o culoare aurie. Vă rog să nu vă șocați ! Nu se intâmplă nimic dacă pregătiți un rântaș de două , trei ori pe an! La această mâncare, consider eu, este necesar, îi conferă un gust specific. Și asta nu vă va afecta sănătatea. Dacă principial gătitți complet fără rântaș,  puteți renunța și ingroșa mâncarea doar cu smâmtâna în care ați
 amestecat un pic de făină. Am adăugat la rântaș jumătate de pahar de apă rece, mestecând mereu, și l-am turnat peste mâncarea de dovleac când aceasta era aproape fiartă. Am ami lăsat să clocotească un pic, vreo 10 minute, tot urmărind să nu se prindă am adăugat mărarul si smântâna și am luat  cratița de pe foc . 
O variantă fără smântână e bună dacă adaugati o lingură de oțet pentru un gust  mai picant.
Am pregătit mâncarea aceasta cu mare drag. Sper să vă placă și vouă. 

Fața de masă, da, e cusută și brodată de buni. 


duminică, 16 august 2015

Chec cu iaurt



 Pentru azi o rețetă de chec. Voi stiți punctul meu de vedere : dați copiilor produse realizate de voi, fără aditivi, proaspete, cu ingrediente de calitate ! 
O felie de chec lângă cacaua de dimineață , ce poate fi mai bun? 
Michaela are două fetițe adorabile. Ea aplică acest principiu. Produse realizate în casă, pentru binele copiilor. Aceasta este rețeta ei : 

O ceașcă ( sau cană) de iaurt cam 250 g 
Aceeași cană  de zahăr
3/4 de cană de ulei neutru ( floarea soarelui sau rapiță) 
2 căni de făină 
4 ouă
Un pachețelde zahăr vanilat
Un pachețel de praf de copt

Despărțim ouăle, batem albusurile o spumă tare, amestecăm gălbenușurile cu iaurtul, zahărul, zahărul vanilat și turnăm incetișor uleiul. Cernem făina, o amestecăm cu praful de copt și o adăugăm incetisor la compoziția fluidă. Incorporăm cu grijă și spuma. Pregătim o formă de chec, o ingem cu unt sau margarină, presărăm un pic de pesmet sau de făină, turmăm compoziția si coacem cam o oră la 150 de grade în cuptorul preîncălzit. Facem testul cu scobitoarea care trebuie să rămână curată după ce o infigem în checul nostru. 
Michaela a pregătit din 3-4 linguri de zahăr praf și sucul de la o jumătate de lămâie și o glazură de lămâie. Delicios ! 

sâmbătă, 15 august 2015

Budincă de carne măcinată și pure de cartofi








Bine v-am regăsit, dragi prieteni ! 
Am avut o pauză de postare, pe care, desigur, ați observat-o, pentru că am fost în vacanță în Italia. Ca si la noi, și acolo, căldură mare, nu am prea gătit. Am răsfoit, însă, cu Arjana,  reviste și cărți de rețete culinare și avem o serie întreagă de planuri pentru lunile care vin. 

Deocamdată această rețetă simplă dar ingenioasă, zic eu. 

400 g de cartofi
2 linguri de unt
O linguriță de muștar
O ceapă
500 g de carne măcinată ( vită și porc) 
Sare
Piper
Un pahar de lapte
O lingură de cașcaval ras

Punem la fiert cartofii intregi, dacă se poate dintr-un soi făinos. 
Intre timp curățăm și tocăm mărunt ceapa, o punem la călit într-o lingură de unt, adaugăm carnea măcinată si lasăm pe foc până carnea își schimbă culoarea și devine zgrunturoasă. Aromatizăm cu sare și piper. 
Curățăm cartofii, îi zdrobim incă calzi, adăugăm laptele, cealată lingură de unt, lingurița de muștar. 
Intr-un vas termorezistent, plasăm carnea, acoperim cu pureul nostru, presărăm cașcavalul ras si dăm la cuptor pentru 20 de minute, astfel încât să se rumenească suprafața budincii. Servim fierbinte cu salată verde sau de roșii.