marți, 31 decembrie 2013

Retrospectivă 2013



Am citit, descoperind lucruri noi, amintirile mele legate de anul 2012. Şi m-am bucurat că le-am pus pe hârtie, pentru că multe se şterg din memorie.
 Acum stau iar, metaforic vorbind, în faţa unei foi albe, de fapt în faţa unui ecran alb, şi mă gândesc: Ce an, dom-le, ce an !
Trei repere: Leonard, Santiago de Compostella şi Wagner spun totul despre acest an, sub greutatea lor pălesc alte evenimente, şi ele, de altfel  interesante şi plăcute.

Ştiu că pentru mulţi prieteni şi apropiaţi ai mei anul acesta a fost unul de mare încercare, cu suferinţă şi durere. Lor le aparţine toată compasiunea mea.

Dar eu  sunt foarte recunoscătoare,  pentru că:

luni, 30 decembrie 2013

Mere in aluat (Bourdelots aux pommes)





Mere întregi  în aluat - pe numele lor original  "Bourdelots aux pommes" -  constituie un desert tipic pentru Normandia, ţara merelor, a cidrului şi a licorii calvados, un gen de rachiu de mere. 
 O regiune minunată această Normandie, în Nordul Franţei, la ocean. Expusă în Evul Mediu timpuriu  invaziei wikingilor, până când, în 911, Charles le Simple, regele carolingian, plictisit şi îngrijorat de aceste escapade,  i-a oferit conducătorului lor, Rollo, un danez înalt şi voinic, pe care nici un cal nu îl putea ţine în spinare, spune legenda, să îi cedeze această reguine. Rollo s-a creştinat, a acceptat să fie vasalul lui Charles, iar Normandia  este singura regiune din Franţa care se laudă cu un certificat  de naştere prin tratatul dintre cei doi la Saint-Clair-sur-Epte. Urmaşul lui Rollo este nici mai mult nici mai puţin decât William Cuceritorul, care va ocupa Anglia în 1066.


In rețetele vechi din Normandia,  merele se scobesc, se umplu  cu zahăr, peste care se toarnă un pic de calvados,  această adancitură este acoperită cu un dop de unt, iar apoi se invelesc in aluat. Initial, in gospodăriile ţărăneşti,  merele  se inveleau in aluat de pâine  si erau coapte in cuptorul de pâine, ca un "produs secundar" al coacerii pâinii.
 Toate acestea le-am aflat din pagina asociatiei Confrérie des Gouste-Bourdelots du Bocage Athisien, care veghează ca acest desert tipic normand să nu se piardă și să fie considerat o specialitate locală. 


Iată varianta Mioarei din" Elle à table " . 

joi, 26 decembrie 2013

Craciun fericit 2013 !






Dragi prieteni, va urez sarbatori binecuvantate ! Un Craciun linistit, imbelsugat si plin de armonie !

Pentru noi a fost un Craciun special, primul  cu nepotelul meu Leonard, care acum are aproape patru luni.

Venirea  lui pe lume e pentru noi toti o mare bucurie.  E un baietel vesel, sugubat si foarte cuminte.
Leoa  primit de la mos Craciun carti si jcarii iar eu i-am facut  acest tort, pe care desigur,  l-au mancat membrii adulti ai familiei. Tortul de azi nu e primul pe care il fac pentru el, dar e primul tort de Craciun. Reteta, data viitoare !

cu mare drag, Gusulita


sâmbătă, 21 decembrie 2013

Tăiței cu nucă

Vă rog să-mi spuneţi, cu mâna pe inimă. De câte ori vă trece prin cap să faceţi tăiţei cu nucă? 
Nu prea des, cred eu. 
În primul rând, pentru că nimeni nu mai are răbdare să facă aluat de tăiţei, să-l întindă, să îl taie şi să îl pună la uscat pe un şervet curat.. Ştiu că, în timp ce descriu acest procedeu, vă readuc în minte imagini din copilărie! Ba chiar din îndepărtata copilărie, căci nici eu nu am mai făcut asta...şi nici mama mea...da, bunica mea, da! Iar tăiţeii cu nucă , sau cei cu mac, şi cu o uşoară aromă de vanilie nu sunt cu adevărat gustoşi decât dacă sunt de casă, bogaţi în ouă. Aşadar, pentru acest preparat,nu vom recurge, nici într-un caz, la pastele din grâu dur şi fără ouă,  pe care, desigur, le putem folosi cu mare succes la alte reţete. 
Cei mai buni tăiţei sunt cei proaspăt-făcuţi....Am cam multe pretenţii pentru lumea asta a noastră, lipsită de timp! 

vineri, 20 decembrie 2013

Tocăniţă de porc mistreţ

A venit iarna, a început sezonul de vânătoare, se apropie Crăciunul şi Anul Nou, când să mănânci o asemenea bunătate, dacă nu acum? 


"Eu aş mânca tot anul"...spune Mioara şi, vă rog să mă credeţi, ea se pricepe la vânat. 
În tinereţea noastră, soţul ei, Nuţu, era vânător şi, în sezon, duminică de duminică, bătea dealurile, împreună cu Cora, căţeluşa, şi aducea acasă când un fazan, când un iepure...Pe masa lor poposea, nu rareori, câte o pulpă de căprioară, sau carne de mistreţ, căci şi tatăl lui Nuţu era vânător... 
Carnea de vânat e una sănătoasă, fiindcă animalele trăiesc libere, mănâncă ce le oferă natura şi au, zice Mioara, o moarte decentă. 
Aşa că azi vom găti o tocăniţă de porc misteţ. Un meniu potrivit în prima zi de Crăciun! 

marți, 17 decembrie 2013

Making the lecso, singing the blues



Despre lecso,dintre tocanele de legume, preferate mea, am mai scris. Am amintit că mă cucereşte simplitatea acestei reţete, care trăieşte şi capătă savoare  din calitatea celor trei ingrediente de bază: ardeii, ceapa şi roşiile.
Iată că, în această toamnă, s-a ivit din nou ocazia de a găti şi mânca un grandios lecso. Spun asta, pentru că, în urmă cu vreo 2 luni, ne-am reîntâlnit , vechi prieteni, să petrecem câtva zile împreună în frumosul Tirol. Ne-am întâlnit să sărbătorim împlinirea în acest an a 60 de ani, ai acelora dintre noi născuţi în 1953. Ne-am mai amintit că sunt 41 de ani de când ne-am cunoscut, tineri, studenţi la Cluj, într-o excursie în Cheile Turzii. Întâlnirile noastre sunt de cele mai multe ori ieşiri în locuri frumoase, pentru că toţi, sau aproape toţi,  suntem amatori de drumeţii, şi naturalişti.
Nici de data aceasta nu a fost altfel. Am ales, ca locaţie,  un sat în Zillertal, Függen, unde am găsit o casă pe placul nostru.Timpul a rămas un pic în  loc, în aceasta vale glaciară. Peisajul, semănătorist: Păşuni,vaci, capre, gunoi de grajd, mirosul caracteristic, care de mult timp nu a mai gâdilat nasul nostru de orăşeni.

vineri, 13 decembrie 2013

Tort de ciocolată tuxedo sau tort smoking




Arjana mi-a trimis spre publicare acest tort festiv , care, sigur, va face o figură bună pe masa de Sărbători. 
Doar că...eu nu am ştiut ce înseamnă "tuxedo"...Ce-o fi aia? m-am întrebat. Şi, gândindu-mă că, poate, şi voi vă puneţi aceeaşi întrebare , am apelat la Google, imensa sursă virtuală de informaţii. Iată ce am aflat: "tuxedo" este un alt nume pentru "smoking". Acum e clar, nu? 

Acest tort "smoking", în culorile caracteristice, alb-negru. e un tort modern,circulă pe toate blogurile culinare,nu putem să nu fim şi noi în rând cu lumea!

marți, 10 decembrie 2013

Sufleu de conopidă





În fiecare familie există câteva reţete la care apelăm mereu, pentru că ele întrunesc sufragiile tuturor. Aceasta este o  astfel de reţetă, iubită de mici şi mari. De cele mai multe ori am servit-o ca fel principal,cu salată verde, dar ultima dată am asociat-o cu felii de piept de pui pané. Şi nu în ultimul rând, e bună şi rece.

luni, 9 decembrie 2013

Aventurile lui Johnny 2

De când v-am povestit cum a ajuns Johnny la mine a trecut ceva vreme. Dintr-un motănel pricăjit a crescut într-un motan în toată firea. Are o statură impunătoare, o blană deasă și lucioasă, o privire calmă și o grămadă de tipicuri. Și-a păstrat însă boticul lui roz, care îi dă o notă de inocență, ce nu trebuie să vă înșele, dragii mei.

Johnny are, în jur, o grămadă de prieteni. Vizavi locuiesc trei băieței pe care îi vizitează des, și unde, întins sub pian, ascultă muzică. Pe strada vecină s-a împrietenit cu o doamnă și cu cele două pisici, tot doamne...acolo, cred, mai ia și masa din când în când. 

 Deși tot îi spun, Johnny, nu fi lacom, vei avea probleme la bătrânețe...diabet, arterioscleroză...nu mă prea ascultă, ce, zice el, mă mișc toată ziua, fac sport, mi-e foame ! 
 În spatele grădinii stă o pereche, un domn şi o doamnă care nu au prea avut noroc cu pisicile. Pisica lor albă a fost călcata de o mașină .
 Şi pe ei îi viziteaza motanul meu când lipsesc mai mult de acasă . 
Astfel că îmi pun întrebarea: Mai este el, oare, motanul meu ? 
 Vinerea trecută am trăit amândoi o aventură pe care trebuie să v-o povestesc.
 Johnny are obiceiul ca dimineața devreme să o zbughească din casă şi să își facă inspecţia prin jur, când, ce să vezi, se strică vremea. 
 Eu eram plecată ,îmi vedeam de treburile mele...Ah, s-a gândit el, stăpâna nu-i acasă, trebuie să-mi găsesc un loc călduț şi uscat până trece ploaia.
 În spatele casei, la intrarea în pivniță, locul era ocupat de bărânul motan Pixi. Nu pot să-l gonesc, s-a gândit Johnny, nu ar fi frumos din partea mea, nu demult mi-a povestit cum îl deranjează reumatismele...Ușa spre casa scărilor era închisă...Tot așa plimbându-se el în căutarea unui loc potrivit unde să se încolăcească și să tragă un pui de somn, s-a trezit pe o verandă unde,  în colț , ce să vezi, un fotoliu comod cu o păturiță moale. 
Ei bine, aici rămân, a zis motanul, şi când aud chemarea stăpânei fug acasă. Doamna care locuia acolo s-a bucurat de vizită, ba chiar a împărțit cu Johnny cina, un picior sănătos de pui. Şi motanul nostru a uitat să vină acasă. Când a vrut, era prea târziu, ușa închisă, întuneric...a auzit așa, în somn, vocea mea care îl striga neliniștită, dar nu a putut veni....
În acest timp eu mi-am închipuit tot felul de lucruri grozave! Johnny într-o pivniță luptându-se cu o ceată de șobolani, Johnny urmărit de un câine fioros și căzut într-o groapă adâncă, Johnny fără apă și mâncare într-un garaj întunecos...
Degeaba  a încercat vecinul meu, domnul Peric, să mă liniștească povestindu-mi aventuri din tinerețea lui Pixi...Și cu Pixi am vorbit.  L-am rugat să-l caute pe motanul meu rătăcitor...Imi pare rău, mi-a spus el, i-am pierdut urma! 
Deja m-am văzut împărtind prin vecini fotografia motanului însoțită de o promisiune de recompensă și de numărul meu de telefon. 
 Şi în această agitatie, cine vine? Odihnit, dormit, curat, sătul, calm, fără cea mai mică urmă de remușcare! 
 Ei, a trebuit să stăm serios de vorbă ! Uite care-i treaba, tinere domn, am spus eu. În această casă  există reguli de comportare. Eu am grijă să ai ce să mănânci și ce să bei, să ai un locșor cald și comod unde să dormi, iar tu ai datoria să vii acasă când se întunecă. Pentru că nu am chef să umblu să te caut noaptea prin nu ştiu ce coclauri! Ştii doar că eu mă culc devreme! 
Dacă nu, vom reduce posibilitățile de plimbare. În ceea ce privește vizitele la doamne, mă rog, admit, dar în timpul zilei! 
 Iar acum va trebui cu regret să iți aplic o pedeapsă. Vei rămâne în casă vreo două zile, să inveti iar unde ți-e locul! 
(Nu imi fac prea multe iluzii, motanul meu e un vagabond! ) 
S-a uita la mine neîncrezator și a spus: nu ai tu inima asta!


 Vom vedea, am ripostat eu. 
A incercat să protesteze atacându-ma pe la spate, trăgându-mă de cordonul de la halat, zgâriind canapeaua...


ok, am spus, o zi. Apoi poti iar să iți inspectezi revirul. 
Intre timp, ne-am impacat. Cum să reziști la dovezile lui de tandrețe? In timp ce vă scriu, sta cuibărit mulțumit la gâtul meu și toarce. 


marți, 3 decembrie 2013

Păstrăvi cu smântână la cuptor





 După mult timp,ne bucuram de o nouă reţetă a Mioarei, specialista noastră în preparate cu peşte şi reţete din Scandinavia. 
Am gustat  si eu păstrăvii astfel pregătiti de Mioara, intr-o seara de vară, in Theoulle sur Mer, pe Coasta de Azur. Imi aduc aminte cu plăcere de acea cină, in compania unor prieteni dragi, pe terasa unei vile cu mult farmec, situată deasupra marii. Am udat păstrăvii cu un rose răcoros. Vă recomand să faceti la fel, e combinatia perfectă...

miercuri, 27 noiembrie 2013

Pranzul de duminică

M-am hotărât să povestim un pic despre prânzul de duminică.

În dumnicile copilăriei mele, taţii şi bunicii se bărbiereau, se  îmbrăcau frumos, îşi periau pălăria şi pantofii şi porneau să îşi întâlnească prietenii, să bea o cafea sau o bere, în centrul oraşului.
Şi bunicul meu, Bubu, avea  acest obicei, şi de multe ori mă lua şi pe mine în aceste plimbări duminicale. Mai târziu, o vizita pe mama şi pe soţul ei sau pe mătuşa mea, şi acolo se desfăşura momentul băutului cafelei.

marți, 19 noiembrie 2013

Supă cremă de dovleac și linte






Vă prezentăm o supă de sezon. Încă o rețetă cu dovleac. Arjana a încercat-o pentru voi. O supă de dovleac și linte. Dacă vreți să vă amintiți de supa de dovleac pe care am postat-o anul trecut, aveți rețeta Aici 

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Laște cu magiun de prune.


 În una din aceste zile mohorâte de toamnă am hotărât să-mi îndulcesc sufletul cu niște laște fierbinți.
Aceste tășcuțe umplute cu magiun sunt un deliciu de mult uitat!



Austriecii au, pentru asemenea preparate de aluat,  o denumire foarte sugestivă : Mehlspeise, adică  preparate din făină. În această categorie intră şi tăiețeii cu nucă sau mac, chiar și cei cu varză, budinci cu aluat, cornuri și aluaturile umplute cu brânză și câte și mai câte. Toate constituiau felul doi al unui prânz fără carne, și nu un desert. Ca prim fel se servea o supă consistentă.

Mă gândesc cu plăcere la posibilitatea, desigur încă destul de îndepărtată, dar reală, când, in jurul mesei mele de bucătărie, ochișori pofticioși  de nepoței vor aștepta cu nerăbdare tava aburindă cu astfel de diferite bunătăți...

joi, 14 noiembrie 2013

Din Camara Arjanei 2013 / 5 Compot de gutui




A venit vremea gutuilor!

Câte lucruri minunate nu  se pot realiza din gutui!
Peltele, gemuri, prăjituri, ba  chiar și mâncăruri cu carne,
( rețete în cartea Sandei Marin) sau acest caș de gutui, pe care l-am postat anul trecut și a cărui  rețetă o găsiți 
Aici
Arjana s-a decis să își completeze cămara pe care o cunoasteți  cu toții cu câteva borcane de compot de gutui.



Iată rețeta: 

luni, 11 noiembrie 2013

Lucskos sau varză dulce cu carne








 Ştiți deja. Mă străduiesc să redau viață, să readuc în bucătăriile noastre preparatele tradiționale. Şi această rețetă este o astfel de încercare. 
 Lucskos a fost, fără doar şi poate, una din mâncărurile favorite ale bunicului meu. Parcă îl aud: "Eli, hai să facem un lucskos!" Acest "hai să facem"  al lui Bubu era extrem de tonifiant. Nu cunosc pe nimeni care să fi avut un spirit de familie mai dezvoltat, care să se simtă mai bine cu cei apropiați lui, în casa și grădina lui, care să știe, în cele mai precare timpuri, să îşi creeze un spațiu în care să se simtă confortabil, fie doar și o cameră. Lui  Bubu nu îi plăcea să călătorească, nu pleca deloc în concediu, îsi aducea însă lumea  la el acasă. Primea cu drag musafiri, ne primea cu drag pe noi, fetele și nepoatele lui...
 Şi acestui îndemn, hai să facem...o plimbare, să udăm grădina, să gătim ..nu îi rezista nimeni! 
 Am alunecat un pic în reverie...mă veți ierta că, uneori, mă întorc în timp, în acea vreme minunată a primilor ani ai copilăriei petrecuți cu bunicii mei la Izvin...
Oricât mă gândesc, nu știu de unde, din trei ingrediente, vine această aromă inegalabilă. Pentru că da, şi mie îmi place această mâncare, des gătită în Ardeal, foarte tare. Este, de fapt, o mâncare de vară, căci cel mai bine este să folosim varză timpurie, cea care nu e așa bătută, care se desprinde ușor în foi. Dar ce să vă spun, mie îmi place varza în toate variantele ei! 

luni, 4 noiembrie 2013

Tort de lămâie





Am ales reţeta aceasta, pe care am găsit-o prezentată pe You Tube, 
 ca să realizez un tortuleț simpatic pentru ziua Lizucăi. A trecut ceva
vreme de atunci, nu am avut timp până acum să mă ocup de redactarea rețetei. 
Dar iată că i-a venit rândul.

joi, 31 octombrie 2013

Tarta cu gorgonzola, pere si merisoare



Deja de câtva timp încerc să o conving pe prietena mea Michaela să mă
viziteze în Bucătăria lui Guşuliţă şi astfel  să ne  ofere nouă tuturor
una din reţetele ei grozav de apetisante.  Iată că a venit şi acest
moment. Michaela mi-a trimis o reţetă de tartă aperitiv pe care mă grabesc
să o postez.
Aluatul e uşor, pentru că e pe bază de brânză de vacă, iar conţinutul
apelează la combinaţia clasică de brânză cu mucegai, şuncă afumată şi
fructe.
O reţetă perfectă pentru un debut în blogul nostru atât de apreciat de
cunoscători!
Vă invit să o citiţi.
Am adăugat şi varianta originală a textului pentru aceia care doresc să
citeasca reţeta în germană.
Bine ai venit, Michaela! Willkommen!

luni, 28 octombrie 2013

Salată de ouă





Ca de obicei, inspiraţia vine fără să o chemi. Am vrut să gătesc repede ceva ce să pot lua cu mine la slujbă, pentru pauza de prânz. Şi doar unul-două ouă fierte, mi s-a părut un pic plictisitor. De aceea le-am tăiat mărunt şi le-am încorporat într-un sos picant. Cu asta, am spus aproape tot.

joi, 24 octombrie 2013

Impresii din cămara Arjanei 2013/ 4 Salată de varză cu ardei și hrean

O nouă rețetă în seria de conserve din Cămara Arjanei!



 În piețe sunt munți de varză. Numai bine puteți folosi aceste zile de octombrie pentru a vă completa stocul de murături cu această salată. Ce vă veți bucura ochii și papilele gustative, când o veți servi, la iarnă, alături de o porție sănătoasă de cârnați ușor afumați şi prăjiți! Mamă, mamă!

marți, 22 octombrie 2013

Rigó Jancsi


Când am văzut reţeta trimisă de Arjana, m-am bucurat de parcă aş fi întâlnit un vechi cunoscut. Rigo Jancsi! Toată lumea între Cernăuţi şi Triest cunoaşte şi iubește această prăjitură. Este ceea ce numim o reţetă clasică, precum Doboș, Cremeș sau Sachertorte. Sub acest nume, de primaş ungur, se ascunde o grămadă de ciocolată, în blat, în glazură şi în crema ușoară ca un mouse.
 Dar cine mai ştie cine, de fapt, a fost Rigo Jancsi?
 E o poveste care a făcut vâlvă în plină Belle Epoque...Acest Rigo Jancsi, ţigan şi lăutar celebru, probabil ţanţoş şi arătos, a făcut o cucerire de toată frumuseţea. A furat, cu ochii lui galeşi, cu mustaţa ca pana corbului şi cu sunetul viorii, inima doamnei Clara de Caraman-Chimay, tânăra soţie a prinţului Caraman-Chimay şi  fiica miliardarului  american  Ward. 
Însuși  Toulouse Lauterc a dedicat acestei perechi de amorezi o litografie, intitulată L' idylle princiaire. O puteţi cumpăra la Christie's , dacă aveţi în buzunar ceva mărunţiş...
 Şi se pare că, într-o plimbare prin Budapesta, 
Rigo a comandat unui cofetar al vremii această prăjitură pentru aleasa lui. De atunci îi poartă numele. 
Căsnicia nu a durat mult şi s-a destrămat, pentru că Rigo Jancsi a fost infidel, dar prăjitura a  intrat în panteonul culinar. 

Vă invit să savuraţi  prăjitura cu o poveste atât de romantică.Ceva din romanţă a rămas în aroma ei...să fie oare sunetul viorii lui Rigo, ce îl auzim când luăm o îmbucătură ?
 Reţeta realizată de noi provine  de la celebrul cofetar Soica, din Timişoara.

duminică, 20 octombrie 2013

Ruladă de cașcaval




Sunt conviinsă că această rețetă va întruni sufragiile tuturor. O am de la soția tatălui meu, de la Ana, care este o foarte bună gospodină. Dar nu numai atât, îi place și să încerce noi variante,vizioneză cu interes emisiunile culinare la televizor și și-a creat o colecție de  Rețete la care voi apela și eu cu siguranță.
Dar să ne întoarcem la această gustoasă și sățioasă rulada.

sâmbătă, 12 octombrie 2013

Lasagna cu pui, dovleac şi pesto


 După o scurtă pauză, revenim cu o rețetă inedită. 
Toată lumea cunoaște lasagna, această budincă italienească din foi subțiri de aluat de paste, carne măcinată, sos de roșii și sos bechamel. O mâncare îndrăgită de mic și mare, o găsim chiar și pe rafturile cu semipreparate în supermarket. 
Noi, mai bine zis,  Arjana, a realizat o variantă cu pui și dovleac, aromată cu pesto. 
Haideți să o încercăm împreună.

luni, 30 septembrie 2013

Tort de ciocolată

 Cred că vi s-a făcut poftă de o felie de tort. 
Ei bine, acest desert nu lasă nici o dorință neîmplinită. Este rafinat, fin, aproape exclusiv din ciocolată și, pe deasupra, foarte ușor de realizat. 
Arjana a încercat rețeta și a notat-o pentru voi!

joi, 26 septembrie 2013

Supă cremă de morcovi



Când veți citi titlul, veți zâmbi. Aha, veți zice, de când are Dana un nepoțel, se interesează de supele creme de legume.
Nu încă...dragii mei. Nepoțelul profită din plin de dulcele lapte de mamă...
Supa aceasta am creat-o din nevoia de a folosi legumele, și pentru că în frigiderul meu cam bătea vântul. Am combinat în mod creativ ingredientele pe care le aveam. Și muzele culinare au fost îngăduitoare: m-au inspirat.
Iată o supă cu care, cred, puteți să ieșiți în public! E ușoară, e aromată, e rafinată.

sâmbătă, 21 septembrie 2013

Tort de clătite ca la mama




În fiecare familie,veți fi de acord cu mine, există un desert preferat. Un desert ce apare la toate mesele festive, un desert cu care ne identificăm oarecum. La noi, el este tortul de clătite al mamei mele,
numit și ”magnaspalacsinta”.
O variantă a acestui tort am postat-o, nu de mult, tort de clatite Imperial , rețeta Mioarei.
Vă voi destăinui acum rețeta mamei mele. Am rugat-o să o realizeze cu vreo două-trei duminici în urmă, când așteptam să ne viziteze copiii. A ieșit foarte bun tortul, exact așa cum mi-l aminteam din copilărie.

marți, 10 septembrie 2013

Croque a la Arjana



Croque monsieur este un sandwich franțuzesc, creat în bistrourile pariziene în jurul anului 1910, ne spune Larousse Gastronomique. Este vorba de două felii de pâine între care se pun șuncă și cascaval, deasupra se presară cașcaval, de obicei Gruyere sau Emmentaler și totul se coace în cuptor până devine crocant, de unde și denumirea. Însuși Proust îl amintește, în romanul său "În căutarea timpului pierdut", ca pe o specialitate pariziană. Exista și Croque Madamme, care se servește cu un ou ochi peste sandwich, oul având asemănare cu pălăria unei doamne...dacă ne gândim la acel timp, când doamnele purtau pălării...

Arjana a recreat specialitatea, de aceea o numim Croque a la Arjana

sâmbătă, 7 septembrie 2013

Impresii din Camara Arjanei 2013/ 4Ciuperci marinate cu ardei




Primele ciuperci marinate le-am mâncat în anii petrecuți la Reșița. Acolo, cei care se pricepeau strângeau bureți și îi conservau în acest mod. Nu m-am gândit niciodată că aș putea folosi ciupercile de cultură în acest fel. Dar iată că Arjana a găsit o rețetă și în cămara ei garnisită a mai apărut o specialitate.

joi, 5 septembrie 2013

Salată cu avocado și carne de pui



Iată cu ce propunere interesantă vine Mioara de această dată:
O salată bine garnisită cu  un dressing picant, ușor  de pregătit și pe gustul tuturor, potrivitã pentru  ultimele zile călduroase ale anului, când încă se mai poate sta cu prietenii sau familia, la masă, în grădină.


Dar mai bine convingeți-vă singuri.

luni, 2 septembrie 2013

Panna cotta






Ce desert minunat, dragii mei! 
Prima oară am mâncat panna cotta, și am văzut cum se prepară, la prietena mea Claudia, căreia, de altfel,  îi datoreaz foarte mult. Ea m-a îndrumat și sprijinit în primii mei pași în lumea rețetelor și a cărților de bucate. Claudia este redactor de editură, s-a specializat în cărți de bucate, este creatoarea multor rețete rafinate și, în primii ani ai șederii mele în Germania, am avut o colaborare fructuoasă și ne-a legat o plăcută prietenie.  Ea a pregătit, sub ochii mei, acest desert, al cărui nume înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât "samântână fiartă(coaptă?)".Este un desert din smântână dulce, zahăr și gelatină, se realizează repede și se mănâncă însoțit de un piure de fructe sau chiar de fructe de pădure întregi. Și cu asta am spus tot. 


miercuri, 28 august 2013

Din cămara Arjanei 2013/3 Murături din ciuperci





Ingrediente pentru 6 borcane de 375 mililitri
1 kilogram gălbiori sau hribi
250 mililitri oțet
125 mililitri apă
foi de dafin
cuișoare
lingură boabe piper


Din cămara Arjanei 2013/2 Chutney de mere cu mango




Ingrediente pentru 3 borcane de 350 ml:
6 mere
100 grame fructe de mango confiate
2 cepe
100 grame stafide
1 bucățică ghimbir (cam 2 cm)
320 grame zahăr
1 linguriță muștar
375 ml oțet de mere

Se curăţă şi se taie mereleSe toacă ceapa și se rade ghimbirul. Se pun toate ingredientele într-o cratiţă, se aduce la punctul de fierbere, după care se scade focul şi se lasă fără capac aproximativ 40 minute, amestecând din când în când. Se pun în borcane sterilizate.

marți, 27 august 2013

Din cămara Arjanei 2013/1 Tutti Frutti



Primesc din partea Arjanei fotografii și rețete care îmi arată că ea se află în febra pregătirii de conserve. Nu e de mirare, suntem la sfârșitul verii, iar piața ne invită cu o mare bogăție de produse, ne răsfață simțurile, forme, culori și miresme, nu poți rămâne indiferent. Începem cu această rețetă la care, să zicem așa, lucrăm toată vara, căci, spre a gusta la Crăciun un lichior aromat, avem nevoie de multe fructe, pe care le adăugăm pe rând. Dacă ați întârziat, nu-i mimic, începeți acum.

duminică, 25 august 2013

Tarta tre fromaggi



Cunoașteți, desigur, pizza quatro formaggi. Fiecare dintre noi a savurat, poate, îmbinarea gusturilor celor patru feluri de brânză.
 Același efect îl veți obține combinând cele trei sortimente din această rețetă, și vă invit chiar să dați frâu liber fanteziei și să încercați și alte combinații inedite. Eu una voi rămâne la gorgonzola, brânză ca asta alta pe lume nu-i!
Vă recomand însă să păstrați, ca ingredient de bază, brânza tip quarck. Îmbunătățește considerabil textura umpluturii.

joi, 22 august 2013

Ciuperci pane





Ne reîntâlnim, dragi prieteni, după vacanța de vară. Am vizitat o insulă din Marea Ionică, Insula Corfu, mi-am revăzut rudele apropiate și amicii, dar nu v-am uitat. Arjana chiar are planuri mari. A strâns în acest răstimp, multe retețe interesante, avem deci material documentar vast, urmează să le încercăm și să vedem dacă vă vor plăcea și vouă. 

miercuri, 10 iulie 2013

Supă cremă de avocado

Gustati supa noastră,o supă  răcoroasă, numai bună  în zile calde de vară:


 
Ingrediente
 Pentru patru persoane:
2 bucăți de avocado
3 – 4 castraveti mici de gradina
1 ardei mare
ardei roșu și galben pentru ornat
sare
piper
1 – 2 lingurițe sos de soia
½ lămâie

joi, 4 iulie 2013

Clătite cu brânză la cuptor inspirate după Eckart Witzigmann




Voi inaugura, în blogul lui Guşuliţă, o rubrică de reţete, inspirate, saupreluate , de la bucătari renumiţi.  
Fiindcă, dragii mei, puteţi  să vârâţi năsucurile în multe bolguri, să răsfoiţi multe reviste, dar cu adevărat de învăţat avem de la maeştrii recunoscuţi ai artei culinare. Eu mi-am propus acest lucru şi reţeta ce urmează e un exemplu  în acest sens.

miercuri, 3 iulie 2013

Roşii umplute cu carne


A venit vremea acestor delicioase roşii umplute,  cu care ma răsfaţă Arjana în fiecare vară.



Pentru 4 persoane:
10 – 12 roşii
500 grame de carne măcinată
jumătate de cană orez
o ceapă
ulei, sare, piper
2 – 3 linguri pesmet
200 grame de smântână

marți, 2 iulie 2013

Tort Pavlova cu Lemon curd si Fructe de padure




Vă rog să fiţi atenţi la ce vă spun! Mioara a luat taurul de coarne şi a pregătit unul din cele mai pretenţioase deserturi, celebrul tort Pavlova. Am fost foarte măgulită de acest cadou culinar, care, fără îndoială, e la loc de cinste în Bucătăria lui Guşuliţă.

duminică, 23 iunie 2013

Marchize cu ciocolată şi vișine





Marquise au chocolat este unul din cele mai bune lucruri pe care le-a dat patiseria franţuzească! Un desert cu o cremă onctuoasă de ciocolată, răcoritoare, în acelaşi timp,  ca o îngheţată bună. Până şi Gordon Ramsey, celebrul bucătar englez, a fost cucerit şi a realizat o variantă cu ciocolată neagră.
Arjana a mers chiar mai departe, a adăugat ciocolatei aroma subtila a vişinelor alcoolizate! 
Nu putem rezista unei astfel de tentaţii!

sâmbătă, 22 iunie 2013

Desert din Capşuni si Zabaione



Să ne mai bucurăm de sezonul căpșunilor, alături de Arjana, autoarea acestui "desert din căpşuni si zabaione".



Ingrediente pentru 6 porții:

750 grame  căpșuni
200 grame pișcoturi
Ciocolată rasă și cereale crocante pentru ornat

joi, 20 iunie 2013

Papricaş de pui cu ciuperci, smântână şi găluşte


a, încet, am ajuns la reţeta 201.  Şi eu am fost un pic surprinsă. Ia te uită, mi-am zis...200 de reţete publicate în mai puţin de doi ani. Sper că au fost printre ele unele care v-au tentat, şi vă invit să îmi scrieţi, să-mi trimiteţi fotografii cu acele preparate pe care le-aţi încercat şi voi.
Le voi publica, desigur, cu mult drag. Adresa de e-mail este: gusulita@gmail.com
Pentru prima fotografie de acest fel am o mică surpriză.

Reţeta de azi :


Papricaş   de pui cu ciuperci, smântână şi găluşte



Am folosit termenul de papricaş, pentru că este cel care s-a încetăţenit la noi, în Banat.  Numele 
ascunde unul din componente, adică boiaua, care nu are voie să lipsească şi care dă acestui tip de mâncare o culoare roşiatică. Puteţi folosi, precum se obişnuia, sau, poate, se mai obişnuieşte, în 
gospodăriile ţărăneşti, un pui întreg, tăindu-l bucăţele şi păstrând pentru supă spatele, gâtul şi partea de jos a aripilor. Nu de puţine ori, pentru un papricaş sănătos, se tăiau doi pui, duminica, astfel ca toţi mesenii să mănânce pe săturate. Carnea fragedă a puiului, în combinaţie cu aroma ardeiului şi cu smântână!  În combinaţie cu găluşte de făină! O bunătate de nelipsit pe masa orcărei gospodarii din Banat, fie ea românească, şvăbească, sârbească sau ungurească.

vineri, 14 iunie 2013

Muşuroi de ciocolată








Iată ce vă oferim şi propunem azi: Un desert arătos, care se prepară fără coacere, cu un conţinut ridicat de ciocolată.
Specialista noastră în deserturi, Arjana, l-a pregătit pentru familia ei şi pentru voi.
Seamănă, într-adevăr, cu un muşuroi de furnici  sau de cârtiţă, dar fantezia voastră îi poate da şi alte înfăţişări, drept care vă lăsăm libertatea de a-l decora după dorinţă. Cu fulgi de ciocolată, cu solzi de migdale sau cu frişcă.