Cred că aţi observat şi voi că, fie din comoditate, fie din obişnuinţă, folosim, de cele mai multe ori, drept garnitură, cartofii sau mazărea verde, uneori, poate, fasolea verde. Tocmai de aceea, mi-am propus să vă reamintesc alte legume, întâlnite mai mult în ciorbe şi supe, cum ar fi guliie ori morcovii. Pentru că vă mărturisesc...nu am mai mâncat soté de morcovi din copilărie...deşi e gustos, hrănitor, bogat în caroten şi merge de minune nu numai cu friptura, dar şi cu ouă ochiuri, de pildă!
Cuvântul soté vine din franceză, de la verbul sauter : “a frige legume sau carne la temperatură ridicată, într-o tigaie înaltă numită sauteuse”. La noi, soté-ul a devenit, cu vremea, o mâncare scăzută...a cărei preparare debutează, însă, princălirea legumelor în ulei sau unt.
Am încercat să-mi amintesc cum gătea bunica acest fel, l-am realizat într-o duminică, a fost apreciat de familia mea şi, deci, îl postez pentru voi!
Cât priveşte pieptul de pui, astfel preparat, îl recomand fără rezerve! Vă amintiţi reţeta puiuluiîntreg, fript la temperatură joasă? Am folosit acelasi procedeu, inclusiv saramura. Am obţinut o consistenţă cremoasă, asemănătoare şuncii! Excelent!