marți, 8 decembrie 2020

Prăjiturele cu marțipan (Marzipan Pläzchen )





 Ne vom aminti, probabil, de aceste saptămâni din decembrie 2020, în care totul este altfel. Stirile incep la fel,orașele se straduie să se imbrace de Crăciun dar nu ne bucurăm de tradiționalele târguri, stam mult în casă, ne întâlnim cu puțină lume, totul se învârte în jurul virusului, de care unora le e teamă, alții au respect, pentru unii constituie preocuparea zilnică iar alții încearcă să îl ignore, pe unii din păcate i-a luat cu el înadâncimi despre care nu stim nimic . Anul Covidului . Poate și de aceea anul ăsta m-am străduit să imi indulcesc viața și a mea si a acelora pe care îi iubesc cu multe feluri de prăjiturele de Advent. Toate cu grijă depuse în cutii de metal, au luat drumul spre copii mei,spre colegi și prieteni. Pe lângă rețetele pe care le-am realizat în alți ani și pe care le găsiți în blog, mai ales în anii 2011 și 2012, am incercat și retete noi, ca și aceasta, prăjiturele cu marțipan. 

Iată de ce avem nevoie pentru o porție de 30 de bucăți :

250 g de făină

75 g de zahăr praf

100 g de marzipan 

O linguriță de praf de copt 

Un albuș de ou 

Fulgi de migdale pentru decor

Amestecăm zahărul cu oul imtreg zi cu masa de marțipan, adaugăm apoi untul moale și la sfârșit faina și praful de copt. Frământăm un aluat nu prea tare pe care îl lăsăm să se odihnească în frigider o jumătate de oră. În acest timp pregatim o tavă sau două, le tapetăm cu hârtie de copt și încălzim cuptorul la 175 de grade . 

Întindem aluatul pe puțină faină, din cauza marțipanului se poate să fie lipicios , taiem forme rotunde, sau dacă vreți in formă de steluțe sau inimioare, aluatul să nu aiba o grosime mai mare de 5 mm. Ungem fiecare prăjiturică cu un pic de albuș pe care l-am bătut în prealabil cu furculița, nu e necesar să fie batut spumă. Presărăm apoi aluatul decupat cu fulgi de migdale și coacem prăjiturelele la 175 de grade, între 8-10 minute. Trebuie să rămână deschise la culoare, eventual aurii la margine. Le lăsăm să se răcească și le putem păstra chiar mai multe saptămâni la rece în cutii de metal. Dacă nu dispar ronțăite de dințisorii mici ai copiilor . 

duminică, 6 decembrie 2020

Ghiveci cu pulpe de pui la crockpot




Reteta asta e numai buna de incercat când ai multe legume in frigider si nu prea te poti hotari ce sa faci cu ele. Pentru ca savoarea consta tocmai in combinatia diferitelor sucuri si arome care, prin fierberea lor inceata, peste ore, se intrepatrund. 


Atunci cand mi-a descris reteta Arjana a spus: e bine sa ai si un pic de carne. 

Eu am o buna experienta cu crockpotul meu, nu cred ca exista inca echivalentul românesc al cuvântului, dar e vorba desigur de acel vas, electric , in care mâncarea fierbe incet la 100 sau 90 de grade Celsius, si deci isi pastreaza nealterate toate componentele. 


Mâncarea e mai sanatoasa, chiar si aromele se dezvolta mai bine, in sfarsit , e un mod de a gati modern si sanatos. 

Pentru ghiveciul nostru, patru -sase portii am folosit: 

  • O ceapa
  • O jumatate de varza alba
  • Doi ardei
  • Doi morcovi
  • Un pastarnac
  • O radacina de patrunjel
  • O felie de țelina cam de 2-3 cm , de la o țelina mare 
  • Doi trei caței de usturoi 
  • Un dovlecel
  • Patru pulpe de pui 
  • Patru rosii 
  • Partea alba de la un praz
  • Cam o mana de fasole verde 
  • O lingura de ulei 
  • Sare, piper 
  • 1-2 linguri de patrunjel verde sau marar, dupa cum preferati

Nu este necesar sa avem toate aceste legume , dar cu cat mai multe cu atat mai bine. Puteti pune si o gulie, daca vreți, important este insa, sa aveti o bucata de varza. 
Am curatat , taiat felii sau bucati mai mici legumele, am spalat apoi uscat si portionat pulpele de pui si am inceput sa cladesc legumele in crockpot, dupa ce am uns fundul vasului cu o lingura de ulei. 
Am inceput cu ceapa, apoi morcovul, pe rand toate legumele in straturi si am sarat si piperat din cand in cand. Am strecurat intre legume si pulpele de pui. Tot alternativ am presarat verdeața, pătrunjelel verde sau/și mărarul. Eu ador combinația de marar cu varza, dar nu toata lumea e la fel ca mine. 
La suprafața am avut un strat de rosii. Vasul a fost plin ochi, si fara sa adaug nici un pic de apa, cu poate ați crezut, l-am conectat, l-am programat la 100 de grade pentru 3,5 ore si apoi mi-am vazut de traba. Dupa trecerea timpului mancarea a fost gata, si aici am introdus o idee proprie care nu era in reteta Arjanei : 
Am pregatit un vas termorezistent si am rasturnat tot continutul în acel vas, avand grija sa se pastreze straturile si am dat totul la cuptor pentru 30 de minute . 
A fost o idee foarte buna. De fapt Sanda Marin , marea doamna a bucatarie romanesti spune aceasta: orice mancare devine delicioasa daca o bagati la sfarsit pentru jumatate de ora la cuptor . 

marți, 17 noiembrie 2020

Supă cremă de broccoli cu șuncă prăjită

 

                                  

Mie imi plac supele. Constat cu mirare că tot mai puțină lume mănâncă supă, pe diferite considerente. Fie că stilul ăsta modern de viață, cu mâncat seara o mâncare caldă nu e compatibil cu supa, fie că se consideră că o salată e mai sănătoasă, nu stiu. Eu totuși sunt o iubitoare de supă și ciorbă, fie de legume, clasică de vită cu tăitei, cremă si tot așa. Ba chiat imi plac și mâncărurile "one pot " adică ceva intre supă și mâncare consistentă . Pentru mine un prânz fără supă nu e prànz și de aceea vreau să vă conving ca măcar la sfârșit de săptămână să adoptați acest stil clasic : supă, felul doi, și poate un pic mai târziu un desert cu o cafea...un deliciu, vă spun...un deliciu ! 

Azi am pentru voi o supă cremă de brocoli, leguma aia verde inchis înrudită cu conopida, care acum inundă și vara și iarna supermarketurile și piețele, pentru că, mă gândesc, e ușor de cultivat. 

Broccoli are chiar o aromă mai intensă decât conopida , se fierbe ușor, se pretează a fi garnitură sau poate împreună cu niste cartofi fi folosită la un sufleu, dar eu am ales să fac o supă .

Pentru 4/6 porții avem nevoie de :

  • Un morcov 
  • O rădăcină de pătrunjel
  • O ceapă mică 
  • O bucată mică de țelină 
  • O căpățină de broccoli
  • Un cartof 
  • 200 ml de smântână lichidă dulce 
  • O 1/2 linguriță de sare 
  • O 1/2 linguriță de nucșoară măcinată 
  • Piper după gust 
  • Puțin pătrunjel tocat 
  • 100 g de șuncă afumată crudă / alternativ cubulețe de telemea murată în ulei cu mirodenii 
  • O lingură de ulei 
Curățăm zarzavaturile și legumele și le punem la fiert in 2l de apă cu sare . Intr-o variantă mai rapidă putem pune la fiert doar broccoli curățat și impărțit în inflorescențe ca apoi să adaugăm 2 lungurițe sau un cub de concentrat de legume . 
Când zarzavaturile , inclusiv țelina , au fiert si s-au înmuiat bine, scoatem ceapa iar restul îl marunțim bine , până la o consistență cremoasă . Dacă această cremă e prea vâscoasă mai putem adăuga un pic de apă caldă și mai dăm un clocot. Adăugăm sare, piper după gust . Apoi nucșoara și pătrunjelul tocat. În final amestecăm cu smântâna lichidă . 
Tăiem sunca în felii subțiri , o prăjim de preferință fără ulei sau într-o 
Ingură de ulei dacă un are o margine de slănină sau grăsime . 
Eu am avut un piept de gâscă afumat , tăiat subțire , care s-a potrivit de minune. O adaugăm apoi, in fiecare farfurie, peste supa fierbinte 
Pentru cei vegetarieni dintre voi, recomand în fiecare farfurie o linguriță de telemea de vacă tăiată mărunt și murată în ulei cu mirodenii. 
Vă doresc să aveți o ocazie de a încerca rețeta și sper să vă placă .

luni, 16 noiembrie 2020

Prajitură cu mere





Iată,  dragii mei prieteni , ne vedem iar, de data asta cu o rețetă simplă și foarte bună . O rețetă ce o puteți realiza din doi timpi și trei mișcări, cum se zice. 

Vă trebuie un bol incăpător, un mixer ( cine nu are se descurcă si fară ) niște mere și câteva îngrediente ca la orice prăjitură . Dar vă promit, merge repede. Place tuturor, mai ales copiilor.

Pentru o tavă de 30/30 avem nevoie de: 

  • Cinci mere mari 
  • 250 g de zahăr
  • 200 g de unt topit 
  • 5 linguri de lapte 
  • Cinci ouă 
  • 350 g de faină 
  • Câteva picături de pastă de vanilie, sau zahăr vaniliat sau miezul unui baton de vanilie 
  • 5 g de praf de copt
Decojim merele, le taiem felii și le punem deoparte steopindu-le cu câțiva stropi de zeamă de lămâie sa nu se oxideze. Amestecăm spumos într-un vas măricel cele cinci ouă cu zahăr până compoziția devine spumoasă și îsi dublează volumul.Cu un mixer treaba asta durează 5 minute. Topim untul, îl lăsam să se răcească la temperatura camerei dar sa rămână lichid, îl turmăm peste ouă, adăugăm vanilia și laptele, dacă vrem să dăm o notă mai de toamnă /iarnă putem adăuga și jumătate de linguriță de praf de scorțisoară. Urmează apoi făina și praful de copt , omogenizăm totul și apoi adăugăm merele tăiate felii. 
Pregătim o tavă fie unsă si tapetată cu faină , fie , ca în cazul meu acoperită cu hârtie de copt pe care o așezăm cu grijă să nu rămână aer sub ea. Turmăm amestecul cu mere, întindem uniform și coacem totul 30/35 de minute până se rumenește și rezistă testului cu scobitoarea. Lăsăm prăjitura să se răcească în tavă  și o servim tăiată felii. E dulce, usoară, cu gust proaspăt de mere, și precum vedeți extrem de oșor de făcut pentru mic și mare, chiar și pentru cei mai puțini experimentați în ale coptului . 

sâmbătă, 31 octombrie 2020

Pumpkin Pie Tartă cu dovleac



Azi e 31 octombrie . Halloween . O sarbatoare care, desi nu se stie exact ce origine are, noaptea in care vin vrajitoarele, e foarte poulară în America și a devenit din ce în ce mai cunoscută în Europa și la noi. Cu ani în urmă m-am feirit de aceste importate sărbători . Le-am considerat doar o ocazie de făcut bani pentru gastronomi și comerț . Dar, în definitiv , de nu ? Poate fi și O ocazie să trecem mai ușor peste banalitatea existenței cotidiene. Mai ales acum, când totul a devenit așa de complicat și neprevăzut, să ne bucurăm de bucuria copiilor care privesc cu mirare și un plăcut fior de teamă toate personajele, costumele și simbolurile unui Halloween.  

Păianjeni, fantome vrăjitoare. Brrrr. Dovleacul scobit și luminat pe care îl intâlnim acum și la geamurile sau porțile noastre . 
La toate acestea se potrivește de minune o tartă : Halloween Pumpkin Pie ! 
Pentru o tartă de 16 felii avem nevoie de :

Aluat : 

  • 100 g de unt 
  • 75 g de zahăr 
  • Un gălbenuș 
  • 200 g de făină 
  • O linguriță de praf de copt
  • 2 linguri de zeamă de lămâie 
Pentru umplutură : 
  • 800 g de dovleac galben 
  • 200 g de brânză de vacă tip quark 
  • 120 g de zahăr 
  • O linguriță de scorțișoară 
  • 1/2 linguriță de praf de ghimbir 
  • 1/2 linguriță de cuișoare 
  • Trei ouă 

Din făină, praf de copt, zahăr, gălbenuș și zahăr frământăm un aluat fraged pe care îl lăsăm în frigider jumătate de oră . 
Curățăm și taiem dovleacul bucățele, îl fierbem în puțină apă, cu o felie de lămâie. Zdrobim dovelacul fiert și scurs de apă, îl amestecăm cu brânză. Gălbenușurile le amestecăm cu zahăr, adăugăm aromele, brânza și dovleacul scurs, zdrobit și răcit la temperatura camerei. Batem spuma din cele trei albușuri, o amestecăm cu restul ingredientelor. 
Întindem aluatul subțire, căptusim o formă de tartă pe care am uns-o în prealabil, împungem aluatul cu furculița. Îl introducem în cuptorul încins la 200 de grade, și îl coacem 15-20 de minute. 
Completăm apoi cu umplutura și coacem până la capăt încă 20 de minute . 
O tartă minunată , ideal de pregătit toamna , în vremea în care dovlecii de prăjitură sunt copți și dulci.
O alternativă la strudelul cu dovleac pe care îl iubim atât . 
Happy Halloween , dragii mei ! 

marți, 27 octombrie 2020

Friptură de porc la slow cooker cu sos de vin si puree de dovleac si cartofi

 

                          

Mie imi place friptura de porc, si caldă și rece . Imi place mai ales când o pregâtesc dintr-o carne zemoasă nu prea slabă cum este ceafa de porc. Iar dacă posedați un crock pot, sau slow cooker, cum doriți să ii ziceți, e perfect. Puteți, desigur, pregăti friptura și la cuptor, la temperatură joasă, doar că durează mai mult .

Eu posed un astfel de vas minune, pe care m-am bucurat să am ocazia să îl folosesc.

Ingredientele pentru un fel complet și gustos au fost :

  • O bucată de ceafă de porc de 1,5 kg
  • O ceapă
  • Un morcov
  • O felie de rădăcină de țelină, cam 50 de g
  • 100 ml de vin
  • Sare, piper 
  • 2 linguri de ulei sau una de untură de porc 
  • Câteva boabe de enibahar 
  • O lingură de afine coapte 
  • Cimbru uscat 
  • O linguriță de zahăr
  • O lingură de pastă de roșii 
  • 100 ml de zeamă de legume sau carne 
  • 2-3 foi de dafin 
  • Un cățel de usturoi 
  • Pentru garnitură :
  • 250 g de cartofi 
  • 500 g de dovleac de copt
  • 50 g de unt 
  • 100 ml de lapte 
  • Sare și un vârf de cuțit de nucșoară măcinată

Am curătat ceapa, usturoiul țelina și morcovul și le-am tăiat felii. Am pus zahărul într-o tigaie la foc mic să se topească încet, iar când a început să se caramelizeze l-am stins cu vin. Am adăugat pasta de roșii și când a început să fiarbă încet am pus și legumele mărunțite . In paralel am prăjit ușor, doar atât cât să se coaguleze proteinele la suprafață, carnea. Apoi am introdus carnea,sosul cu toate legumele în crock pot. Am reglat temperatura la 100 de grade și timpul la 3,5 ore. Am închis capacul. Alternativ, puteți pune cele de mai sus intr-o cratiță mare, de preferat  de tuci , și acoperiți cu o hârtie de copt potrivită circumferinței cratiței. Lăsați totul la coc mic, tot în jur de 100-120 de grade pentru 2/3 ore. Esential este să nu scadă sosul (mai puteți adăuga apă cu grijă). În ultima jumătate de oră vom aromatiza cu dafin , usturoi, piper, cimbru. Dacă le adăugăm de la inceput își vor pierde aroma prin fierberea îndelungată. La sfarsitul fierberii, cand friptura e gata , putem sa introducem cratita pentru cateva minute in cuptor ca sa ii dam o crusta .

Pentru garnitură , coacem în coptorul încălzit la 200 de grade dovleacul curățat de sâmburi 

și tăiat in două, sau cum avem, o felie de dovleac de prăjitură. Eu am avut dovleac HokkIdo, pe care l-am tăiat în două . Tot în cuptor întroducem cartofii cu coajă pe care i-am spălat în prealabil. Când vom putea să inteoducem cuțitul fără rezistență în legume acestea sunt gata coapte. Durează cam 30-35 de minute. Scobim conținutul, îl pasăm bine și îl amestecăm cu lapte si unt. Adăugăm sare și nucșoară. Acest puree va fi garnitura la friptură. 

Odată ce friptura e gata , strecurăm sosul, în lăsăm să scadă un pic și îl ingroșăm cu o linguriță de amidon dizolvat in apa.

 




joi, 8 octombrie 2020

Brioșe (muffins) cu morcovi alune și glazură de lămâie


                                       
 

Vă prezint azi o rețetă foarte potrivită pentru persoanele care au o alergie la gluten. 

Dar de altfel, mi-a plăcut foarte mult, și e desigur valabilă pentru toată lumea. Nu are făină .

 Conține amidon, morcovi rași și alune sau migdale măcinate și puțin zahăr 

Dar, judecați singuri :

 Pentru 12 bucăți avem nevoie de : 

O  tavă  potrivită de muffins. Eu am folosit și niște forme de hârtie pe care le-am plasat în adâncituri, și în care pot fi prezentate apoi. Riscul de a se lipi de metalul tăvii e astfel anulat. Dacă nu aveți , ungeți bine cu ulei adânciturile . 

Am amestecat într-un bol : 

300 g de alune rase

100 g de zahăr 

3 linguri de amidon 

3 linguri de migdale mărunțite  

3 lingurițe de praf de copt 

În alt bol am bătut trei ouă cu 120 ml de ulei 

Am amestecat cele doua compoziții și am adăugat 200 g de morcovi rași 

Am plasat câte o lingură din acest amestec în formele pregătite și le-am copt la 180 de grade, timp de 30-35 de minute. 

Pentru glazură am amestecat 100 g de zahăr praf cu zeama de la o lămâie și după ce brioșele s-au răcit le-am uns la suprafață cu o pensulă se poate intinde  glazura  sicu dosul unei lingurițe . Glazura aceasta se potrivește bine cu miezul zemos de morcovi și alune . 




luni, 5 octombrie 2020

Pulpe de pui dezosate si legume la cuptor

 Nu mă întrebați, vă rog , unde am văzut această rețetă. Cert este că sunt mereu în căutarea unor lucruri simple care se pretează a fi repede preparate după o zi de lucru. 

Și care să evite pe cât se poate produsele semipreparate .

 Astfel,  cu legume ce le avem în frigider putem găti fără mare efort o cină gustoasă .


Pentru patru persoane avem nevoie de : 

  • patru pulpe , partea de sus pe care le dezosăm
  • O vânătă
  • O bucată de zuchinni 
  • Unu-doi cartofi, depinde de mărime
  • Un ardei roșu
  • Două -trei linguri de pesmet
  • O lingură de cașcaval ras
  • Sare
  • Piper măcinat proaspăt 
  • Două linguri de ulei de măsline 
Pregătim pulpele de pui, scoatem osul, le sărăm , piperăm, dacă vrem adaugăm și un pic de boia. La boia sunt, eu personal, destul de reținută , pentru că prin prăjire capătă un gust amarui.
Curățăm legumele , le spălăm, le scurgem și le tăiem bețisoare lungi de 5-6 cm. Facem asta inclusiv cu cartofii, și dacă aveți , puteți în acest scop folosi orice mașină de bucatarie din dotare. Eu am o răzătoare tip Wöhrner , de care sunt foarte mulțumită .
Amestecăm pesmetul cu cașcavalul  într-un bol poteivit de mare, și trecem atât carnea cât și legumele prin acest amestec. 
Intr-o tavă de cuptor,  plasăm bucățile de carne inconjurate de cartofi, în altă tavă legumele învelite in pesmet . Incălzim cuptorul la 180 de grade la aer cald si lăsăm totul sa se coacă, respectiv să se păteundă și  frăgezeasca cam 3o-35 de minute. Controlăm din când în când să nu se ardă . 
Asta e tot. Sper să vă placă. E o variantă de ales când nu mai putem folosi grătarul din grădină. A venit toamna, e cam frig deja. 

duminică, 20 septembrie 2020

Piept de pui cu ciuperci


                                        

O rețetă simplă si delicioasă . Carne de pui care pentru că e friptă scurt în tigaie rămâne fragedă, ciuperci aromate , ce iți mai poți dori ? 

Pentru două porții : 

  • 250 g de ciuperci
  • O ceapă roșie de preferință 
  • 2 căței de usturoi 
  • Două roșii 
  • 6 linguri de ulei de măsline 
  • Pătrunjel verde taiat mărunt 
  • Câteva frunze de busuioc sau de oregano 
  • Două bucăți de piept de pui 
  • 2 linguri de făină 

Tăiem pieptul pe grosime in două bucăți, îl spălăm, il stergem , il săram și piperăm si le trecem prin făină. Scuturăm surplusul de faină și frigem cele  patru bucați intr-o tigaie in care am incalzit uleiul de măsline. Lăsam bucătile de carne sa primeasca culoare pe ambele părți și sa se pătrundă fară sa se usuce prea tare. Le punem deoparte, le acoperim cu o farfurie sa nu se răcească. 

Curățam ciupercile. Ideal ar fi sa avem hribi, dar pentei că ei nu se găsesc proaspeți decât toamna, eu am folosit ciuperci champignon maro. Le-am sters, nu am curățat coaja, le-am taiat felii subtiri, am curațat și mărunțit ceapa si usturoiul . Am plasat roșiile în apă dierbinte penteu a putea poi sa le cojesc ușor, am îndepărtat și semintele iar pulpa lor am tăiat-o în bucățele nu prea mari. Am mărunțit păteunjelul și busuiocul. Am curățat tigaia de sosul de carne, am mai adăugat două linguri de ulei de măsline si am prăjit incet ceapa și usturoiul până s-au înmuiat si au primit o ușoară culoare gălbuie fară sa se ardă. E important. Ceapa călită e dulce dar cea prajita e amară si nu se poteivește în acest caz. 

Am adăugat ciupercile și roșiile și am lăsat rotul să se călească până ciupercile au devenit lucioase fără a lasa multă apă. Am condimentat , Sare piper după gust. La sfârșit, după ce am luat ciupercile de pe foc adăugăm pătrunjelul și busuiocul mărunțit. 

Dacă vreți puteți fierbe 1-2 cartofi pe care să îi învârtiți în unt. Eu nu am făcut-o. 

vineri, 18 septembrie 2020

Prăjitură vegană cu prune


 Tot mai multă lume, mai ales din generația tânără aderă la acest tip de hrănire, fără produse animale. Eu nu sunt adepta lucrurilor extreme, cred chiar că produsele animale sunt necesare unei alimentații echilibrate, cred că omul este omnivor, și că o serie de elemente necesare ca vitamine de tip B , sau aminoacizi esențiali nu se găsesc decât în carne , ouă , etc.

Cu toate acesrea m-am gândit să ofer, ca alternativă , o rețetă de prăjitură fără ouă și fără lapte sau smântână , dar care, totuși să se numească prăjitură . Ceea ce am obținut a fost peste așteptări

Deci dacă doriți să adoptați acest fel de hrănire , sau dacă pur și simplu vă lipsesc anumite componente , sau daca intre invitații vostri la o cafea duminică după masă, se află si unii care mănâncă strict doar produse vegetale 

 iată rețeta: 

  • 250 g făină
  • 125 g zahăr 
  • 50 g de marțipan 
  • 100 g de alune măcinate
  • 50 g de alune zdrobite  
  • 100 ml ulei 
  • 500/700 de g de prune coapte , care se desprind ușor de sâmburi 

Îl lăsăm în frigider pentru o jumătate de oră , apoi punem deoparte cam un sfert , tot în frigider. Restul îl intinden , o foaie de un cm grosime într-o tava de 20/25 cm tapetată cu nârtie de copt sau unsă cu ulei și presărată cu făină.  Presărăm 500/700 g de prune fără sâmburi și acoperim cu firimituri nu prea marunte de aluat. Presaram 50 g de alume sau nuci maruntite dar nu macinate. 

Coacem la 180 de grade timp de 45 /60 de minute. Lasam prajitura sa se raceasca un pic in tava apoi o taiem cum dorim. 

Putem folosi pentru coacere si o forma de tort de 24 de cm, tapetată cu hârtie de copt.

Am fost plăcut surprinsă de rețetă. Prietenii mei vegani, nu va lipsiți de dulciuri pregătite în casă fără aditivi alimentari nesănătoși . Emulgatori si alte alea. 

Vă doresc să vă reusească rețeta și să o mâncați cu poftă . 

sâmbătă, 8 august 2020

Prajitură de coacaze rosii



Imi place foarte mult această succesiune de fructe proaspete colorate și zemoase de prin mai pana prin august. Diferite bobițe mai mari sau mai mici, ce cresc in tufe în gradini , mai aromate decat suratele lor, mere, pere prune. Imi plac toate coacăzele, și probabil nu doar mie din moment ce ele sunt cultivate în diferite marimi și culori . Cele roșii, care în Banatul nemțesc precum în Austria se  umesc ribisl, se pot bine folosi la sosuri , la inghețată, la sucuri răcoritoare sau spume de fructe dar și la prăjituri răcoroase și acrișoare.

Pentru blat : 

  • 500 g faină
  • 250 g unt
  • Un pachet de zahăr vanilat
  • Un pachet de praf de copt 
  • Coaja rasă de la o lămâie 
  • 800 g de coacăze 
  • 250 g de zahăr 
  • 2 linguri de zahăr praf
  • O lingură de pesmet 
  • O lingură de lapte 
  • 5 ouă 
  • 220 g de zahăr praf pentru spumă 


Curățăm coacăzele, le spălăm și le amestecăm cu cele două linguri de zahăr. Din zahărul tos, unt , gălbenușe, zahăr vanilat, coajă de lămâie și lapte amestecăm o compoziție la care adăugăm făina cernută și praful de copt. Acest aluat îl întindem într-o tavă unsă și înfăinată , 20/30 cm. 
Presărăm coacăzele scurse, presăram pesmetul . Acoperim cu spuma de ou bătută foarte bine în prealbil și amestecată ușor cu zhărul praf. Coacem la foc mediu, 175 de grade timp de 35, 40 de minute . 
 



duminică, 5 iulie 2020

Tarta de somon afumat si dovlecel sau zuchinni




Pentru 4-6 portii avem nevoie de 

  • 300 g de somon afumt în felii subțiri
  • 4 dovlecei sau zuchinni
  • Două ouă intregi 
  • 200 ml de smântână de frișcă 
  • Două linguri de creme fraîche
  • 100 g de mozarella rasă 
  • Sare 
  • Un blat de aluat fraged 
  • O lingură de mărar tocat sau de oregano 
  • O formă de tartă cu diametrul de 24 de cm 

Spălăm dovleceii, îndepărtăm  capetele si îi taiem în felii foarte subțiri și elastice pe toată lungimea lor. 
Ungem forma de tartă sau o tapetăm cu hârtie de copt în așa fel încât sa ajungă și pe margini. 
Întindem rotund aluatul fraged, îl plasăm în formă la înălțimea de 1,5 cm-2 cm 
Preasărăm mozarella rasă .rulăm o felie subțire de somon într-o felie de dovlecel și o plasăm în centrul tăvii, continuăm concentric până umplem forma. 










Batem gălbenușele cu smântâna, piperăm și eventual sărăm pentru că somonul este deja sărat. Turmăm  compozitia peste rulourile de dovlecel. 





Coacem în cuptorul încins la 175 de grade timp de 30-35 de minute. 

Rezultatul este foarte aspectuos . Rețeta e simplă și tarta poate fi realizată și doar vegetarian cu diferite feluri de legume. 












duminică, 21 iunie 2020

Tiramisu cu zmeură și căpșune





Vara mi se pare mai potrivită o variantă mai ușoară de tiramisu, cea cu fructe. De altfel avem în blogul nostru o astfel de rețetă , pe care o puteți citi aici 
De data asta am pregătit desertul conform unei rețete a lui Roland Trettl, @roland-trettl , pe care îl puteți vizita pe Instagram și despre care am mai amintit. Varianta lui este una cu alcool, si anume cu gin, nu mă indoiesc că e foarte bună, eu insă am preferat una fără alcool, pentru mici și mari . Din zmeură am preparat un fel de sos , doar din fructe si sirop de zmeură in care am innmuiat pișcoturile, iar căpșunele   le-am mărunțit și le-am amestecat cu crema pe bază de mascarpone cum se cuvine la un tiramisu. Am fost mulțumită de rezultat așa că vă prezint și vouă rețeta. 
Pentru 6-8 portii :
  • Un pachet de pișcoturi, 400 g
  • 250  g de brânză de vacă cu 20 % grăsime 
  • 250 g de mascarpone 
  • 200 g de zmeură 
  • 250  g de căpșune 
  • Câteva foi de busuioc 
  • 50 ml de sirop de zmeură diluat cu 100 ml de apă
  • Patru gălbenușe 
  • 200 g de zahăr  
Pregătim fructele, respectiv căpșunele, le spălăm, le scurgem foarte bine și le tăiem mărunt. De asemenea mărunțim busuiocul .
Frecăm gălbenușele cu zahăr la o consistența spumoasă, crema trebuie să iși dubleze volumul, să fie aerată așa în cât să formeze băsicuțe . Putem să folosim mixerul. Adăugam apoi mascarpone și brânză de vacă  și omogenizam continuând să batem crema cu mixerul Încorporăm căpșunele și frunzele de busuioc mărunțite bine. Busuiocul va intensifica aroma căpșunelor. 
Zdrobim zmeura cu blenderul și diluăm cu siropul de zmeură, pregătind astfel un sos în care vom innmuia pișcoturile . Plasăm pișcoturile într-o tavă în care am turnat sosul de zmeură, le intoarcem pe o parte si pe  cealaltă dar avem grijă sa nu se inmoaie complet. 
Într-o alta tava potrivit  de mare turmăm câteva linguri din compoziția de mascarpone cu fructe, întindem pe toată suprafață, așezam un strat de pișcoturi, apoi iar mascarpone, din nou pișcoturi pregatite dinnainte cu sosul de zmeură, iar în final un strat de mascarpone cu căpșune. Avem deci trei straturi de cremă și două de pișcoturi. 
Putem decora cu mici bezele sau cu fructe întregi, capșune și zmeură . Dar nu vă recomand sa folosiți în acest caz praf de cacao, nu se potrivește. 
Veți avea un desert excelent, răcoros, numai bun pentru seri de vară. 
Dacă îl pregătiți doar pentru prieteni, și nu vor gusta copii, puteți innbunătați sosul de zmeură cu câteva linguri de gin sau vișinată . aici

sâmbătă, 20 iunie 2020

Paste cu legume , rețetă inedită

La această rețetă, vă spn cinstit, m-am inspirat după un bucătar și autor de carți de bucate, si ralizator de emisiuni TV, Roland Trettl , care , in perioada de pandemie si de restrictii de circulație, a lansat pe canalul youtube un mic serial despre cum gatește el acasă.
 Filmulețe draguțe, el si nevasta, de altfel tânără și plăcută la vedere, cum gătesc si pălăvrăgesc vrute si nevrute. Dacă sunteți curioși vă puteți uita si voi.




De aici am pornit. De ieșit a ieșit altceva, și eu inclin a nu respecta rețetele cu stricteție. Uneori e bine,  se cheamă abordare creativă, uneori e rău și atunci e o rețetă ratată. Înclin să cred că avem de a face cu prima variantă .


Pentru patru porții bunicele să se sature toată lumea avem nevoie de : 

  • 250 g de ciuperci champignon
  • O legătură de ceapă verde cu partea verde cu tot 
  • Un morcov
  • 100 g de mazăre congeleată sau o conservă mică de mazăre dulce 
  • O conservă mică de fasole boabe albe sau chilli 
  • Un ardei iute curățat de nervuri ca să nu fie prea iute 
  • 100 g de telemea mai proaspătă 
  • 100 ml de supă chiar și din concentrat bio 
  • 50 g de unt 
  • O lingură, două de ulei de măsline 
  • 200 g de paste scurte 
  • Păteunjel verde tocat 
  • Doi căței de usturoi 
  • Dacă vreți o linguriță de praf de curry dar nu musai 
  • Sare, piper
  • Zeamă de lămâie 
Cred că nu am uitat nimic. Dacă eventual am uitat voi scrie pe măsură ce gătim rețeta impreună .
Curățăm toate cele , ciupercile și ceapa usturoiul și morcovul. Mărunțim mărunt. Punem la încălzit o tigaie mai adâncă și mai spațioasă în care lăsăm să se topească untul și adăugăm și uleiul de măsline .dnsfuim ceapa, usturoiul, morcovul tăiat bețisoare, și când acestea s-au înmuiat cât de cât , punem si ciupercile, mestecăm bine, adăugăm ardeiul iute tăiat foarte mărunt, lasăm să scadă zeama ciupercilor, adăugăm mazărea și fasolea apoi supa de legume. Între timp, într-o oală potrivită, fierbem conform instructiunilor de pe ambalaj pastele al dente, în apă cu sare. 
În tocana de legume, pentru a obține oarecare consistență, introducem telemeaua tăiată bucățele care se va și topi aproape instant. Scurgem pastele, păstrtăm un pic din apa de fiert, in cazul în care , în final . ,avem senzația că mâncarea noastră ar fi prea uscată. Unim totul. Amestecăm bine dar cu grijă, sărăm, piperăm,  stoarcem niște zeamă de la o jumătate de lămâie, presărăm păturnjel. 
Veți fi surprinsi ce mâncare gustoasă !
Dacă aveți niște cotlete de miel, este și o ideală garnitură. În acest caz, aromatizăm cu ceva condimente marocane sau arăbesti. 

vineri, 19 iunie 2020

Supă de agrise





În copilăria mea, supele răcoroase de fructe ajungeau destul de des pe masa, vara, mai ales ca bunica mea avea o reteta, pe care o invatase de la mama ei, si astfel transmisa din generatii in genetatii si probabil  mereu un pic imbunatatita. 
Eu nu am cunoscut-o pe strabunica mea, cand a murit aveam doar doi sau trei ani, si ea a trait in ultimii ani la Cluj la sora bunicii mele. Dar stiu ca provenea dintr-o familie maghiaro-armeneasca din Gherla. 
Asa  cum des se intampla, acum imi pare rau ca nu stiu mai mult, sunt conviinsa insa, ca in felul in care gatea s-au ingemanat cele doua bucatarii.
Supe dulci,  gasesc si la sasi. Sau la ungurii de peste Tisa .
 De fapt, cred ca este si un pic vorba despre ce creste in gradina sau ce fructe se coc,  la un moment dat. Daca creste dragavei ...Pe langa Dunare intalnim  o supa de castraveti , spaniolii au, pe laga gazpacho , si o supa de migdale. Francezii se mandresc cu supa lor de ceapa. Cate popoare, atatea feluri de supa . In Banatul de campie daca bagi doar degetul in pamant cresc toate legumele pe care ti le poti imagina. Supele sunt variate, combinate, consistente, cu legume diferite si chiar si cu cate o aripa de pui care nu demult fugea prin ograda. Nu toata lumea are norcul unui sol asa roditor. 
Sa revenim de la  supozitii, care nu sunt decat supozitii, la supa noastra.
 Intre astfel de supe de fructe, primul loc il ocupa  supa de visine, apoi supa de mere, ba uneori chiar o supa combinata de visine cu mere. Dar gustoase supe de fructe sunt si cele de prune ( la secui in combinatie cu sunca afumata ) sau agrise. .Ar fi pacat sa le dam uitarii. 
Drept care, atunci cand, in drum spre casa, am intrat sa cumpar de-ale gurii si am vazut  alaturi de alte fructe de sezon, si niste agrise, m-am gandit sa va provoc cu o astfel de supa , pe care sa o si inbunatatesc un pic, cu arome ,poate , neobisnuite.

Pentru patru portii am avut nrvoie de : 

  • 250-300 g de agrise coapte 
  • 2-3 linguri de zahar
  • O lingurita de sare 
  • 50 ml de lapte 
  • Un varf xe cutit de praf de concentrat de legume bio 
  • 2 lingurite de faina
  • 100 ml de smantana dulce 
  • Un galbenus 
  • Un varf de cutit de scortisoara 
  • 2-3 cuisoare 
  • 2-3 foi de tarhon proaspat sau conservat 
  • O felie mica de coaja de lamaie netratata. 
Spalam si curatam agrisele si le punem la fiert intr-un vas cu apa la care am adaugat doua linguri de zahar si o lingurita de sare putin, dar chiar putin concentrat de legume, un praf de scortisoara 2-3 cuisoare si bucatica de coaja de lamaie . 
Cand agrisele s-au inmuiat, fara sa se zdrobeasca de tot , amestecam faina cu lapte intr-o crema fara cocoloase si o adaugam la supa folosind o sita pentru siguranta. Mai lasam pe foc cateva minute sa se integreze si sa fiarba si faina un pic. Apoi luam de pe foc, batem galbenusul cu smantana, adaugam compozitia la supa, gustam, mai punem zahar sau sare dupa cum credem si presaram tarhonul proaspat sau conservat in sare. Oricum nu aroma frunzelor ci cea a fructelor trebuie sa fie preponderenta. 
O servim călduță. 

duminică, 14 iunie 2020

Mușchiuleț de porc și cartofi cu smântână la cuptor




Rețeta aceasta mi-a venit în minte în timp ce discutam cu Arjana, verișoara mea, despre ce am mai putea gati. Stiți, asta e o intrebare la fel de importantă ca aceea de a fi sau a nu fi . Este întrebarea pe care ne-o punem, pe care o punem , de cele mai miulte ori enervându-ne partenerul sau familia, și răspunsul în 90% din cazuri, este " fă si tu ceva " . Mare ajutor !
Eu nu gătesc sistematic, sau mai bine zis, fac câte ceva, ce nu se poate numi neapărat o mâncare, e ceva de băgat în gură când ți-e foame, nu are de a face cu arta culinara. Ceva repede, pentru mine si gură când mă întorc de la lucru.
Doar la sfârșit de săptamână când mai primesc vizita copiilor imi pun intrebarea: ce să gătesc eu, să placă la mici si mari.
Așa am ajuns de unde am plecat. La mușchiulețul de porc.  La rețeta asta care o făcea des bunica mea. Uneori si cu pulpă sau cotlet de porc, dar mereu la cuptor cu smăntână.  Ne-am bucurat amândouă să ne-o reamintim. A fost , știți, ca si când ai întâlni un prieten vechi.
Îți aduci aminte nu numai de ea, ci și de atmosfera casei, de duminicile in care o mâncai, de obicei cu salată verde, cu cel mai  bun sos din lume, apă, oțet, un pic de sare si zahăr.
Da, salată verde cu zahăr, îl simțeai printre dinți. Nu spun că era grozav de sănătos, dar ce bună era salata  aceea!
Era adusă de bunicul meu din grădină, frunze proaspete și de un verde deschis, dacă le rupeai curgea un suc lăptos. Orice aducea bunicul meu din grădină, ne prezenta cu un zâmbet încântat de copil care  găsește o jucărie.  I se luminau ochii când aducea ceva . Era foarte mândru de grădina lui. O cultiva cu pasiune, avea de toate în ea, și părinții nostri plecau de acolo cu portbagajul plin de vinete, roșii, ardei, dovlecei și da, salată verde. Venea bunicul meu seara de la lucru, după ce stătuse toată ziua în soare pe șantier cu muncitorii lui, mânca ceva și se ducea în grădină . Ne spunea mie și Arjanei, haideți repede să udăm până nu vine ploaia. Ce ne distram ! Astea erau verile noastre, îndelungi vacanțe la bunici. Intr-un sat sau în altul din câmpia Banatului ....Nu ne lipsea nimic în mediul  acela modest. Nu duceam lipsa orașului, a părinților, deși nu imi aduc aminte să fi avut jucării. Era o libertate greu de descris în cuvinte. Până la urmă, libertatea de a nu face nimic ...

Dar ce ar fi să ne reîntoarcem la un format clasic de rețetă, m-am luat cu vorba..














































Pentru patru  porții avem nevoie de :

Un mușchiuleț de porc, nu prea mic, să iasă din el 12 felii de carne
1 kg de cartofi
2-3 linguri de făină
O linguriță de boia
1-2 căței de usturoi
100 g de unt
250 ml de smântână dulce
100 ml de smântână groasă
Sare
Piper dacă vreți



Am spălat si zvântat mușchiulețul . Am spălat cartofii și i-am pus să fiarbă în apă cu sare și o linguriță de semințe de chimion. ( Asta e o fiță care am invățat-o recent și care dă gust bun cartofilor )

Am tăiat mușchiulețul felii de un cm, le-am bătut un pic., le-am sărat și pipărat. Am curățat usturoiul, l-am mărunțit șil-am presărat pe feliile de carne. Am pregătit un amestec de făina cu o linguriră de boia, am trecut fiecare felie prin acest amestec, am scuturat surplusul de făină . Nu vă temeți, usturoiul rămâne lipit. Am incălzit ulei în abundență intr-o tigaie, am prăjir scurt pe ambele părți feliile de carne și le-am așezat pe o hârtie absorbantă pentru a scăpa de uleiul excesiv.

Am curățat cartofii ,  ampregătit ungând cu un strat subțire de unt o formă termorezistentă , am așezat alternativ cartofii și carnea, am presarat intre straturi felii subțiri de unt, am turnat smântâna si la suprafață am adăugat 2-3 linguri de smântână groasă pe care am întins-o cât am putut de uniform.
Am dat la cuptor la 175 de grade  până sosul a scăzut și cartofii s-au rumenit. Cam 30-45 de minute .


luni, 8 iunie 2020

Prăjitură cu vișine II





Ieri am primit vizita fetiței mele pe care nu am vazut-o de la Crăciun, și deși vorbim o la telefon , i-am dus tare dorul. Am hotărât să ne întâlnim toți, și cu familia băiatului meu și cei doi nepoței.


Inițial am vrut să mâncăm în grădină dar timpul nu a ținut cu noi. Cu o zi inainte m-am gândit că voi pregăti ce le place lor, ce mâncau la mama acasă, și am cumpărat tot ce era nevoie. Astfel am găsit și vișine congelate, dar dacă a venit timpul lor, vă sfătuiesc , desigur, să le folosiți pentru prajitura noastră, pe cele proaspete. 
Rețeta o am din blogul Jamilei de la care m-am mai inspirat , dar de altfel ,am postat și eu mai demult o altă rețetă tot cu vișine, pe care o puteți consulta aici

Pentru o tavă de 35/25 cm avem nevoie de : 
  • 380 g de făină
  • 200 g de unt la temperatura camerei 
  • 200 g de zahăre
  • Un plic de zahăr vanilat sau o 1/2 de linguriță de cremă de vanilie 
  • 2 lingurițe de praf de copt
  • 2 lingurițe de suc de lămâie 
  • O linguriță de coajă de lămâie rasă 
  • Trei ouă 
  • 250 ml de lapte bătut sau 200 ml de iaurt lungit un pic cu apă sau lapte 
  • 300-400 g de vișine fără sâmburi 
  • O lingură de pesmet 
Stiți , am mai amintit, e bine ca înainte să vă apucați de treabă , să aduceți toate ingredientle la temperatura camerei, scoateți -le deci din frigider cu o oră , două inainte . 
Încălzim cuptorul la 175 de grade . Amestecăm cu mâna sau cu mixerul zahărul și untul până obținem o cremă spumoasă, adăugăm pe rând ouăle pe care le incorporăm bine, adăugăm coaja si zeama de lămâie, praful vanilat, laptele bătut și in final amestecul de făină cu praf de copt date prin sită . Aluatul va fi destul de fluid așa încât îl vom putea turma într-o tavă unsă și înfăinată sau acoperită cu hârtie de copt. Dacă avem vișine proaspete , le scoatem sâmburii, scurgem zeama, și le amestecăm ușor cu o lingură de pesmet, care va face ca ele să nu se coboare la baza aluatului din tavă . Le așezăm frumos pe aluat și dăm totul la cuptor, la 175 de grade, pe șina mijlocie timp de 40-45 de minute. Când aluatul s-a rumenit , incercăm cu o scobitoare cacă e copt și în interior, caz în care scobitoarea va rămâne curată, dacă nu, acoperim tava cu o folie de aluminiu și mai coacem 5 minute. 
Lăsăm, chiar dacă pofta e mare și ne lasă gura apă, prăjitura să se răcească în tavă si apoi o porționăm. Putem presăra zahăr praf. Nu neapărat ...
Am avut succes. Lizuca a mâncat cu poftă, ba chiar voi trimite o porție prietenului ei. Și am fost fericită să imi am toți copiii în jur. 

duminică, 31 mai 2020

Prăjitură cu rubarbă și cremă de vanilie







O bună colegă de a mea a adus într-o zi o prăjitură care a cucerit instananeu inimile tuturor. Prăjitura pe care o numesc în titlu . Si, deși eu am oarecare rezerve față de rubarbă, care mi se pare prea acră, în acestă combinație, cu un aluat fraged și cu o cremă de vanilie, mi s-a părut fantastică.
Amuzant a fost că, in următorul sfârșit de săptămână , mai multe dintre noi, printre care și eu, și Arjana,  am făcut prăjitura, am schimbat impresiile, am vorbit despre experiențele noastre, am făcut poze, si astfel, cu o bogată experiență, vă pot prezenta și vouă rețeta.
Pentru o tavă mare de cuptor avem nevoie de următoarele ingrediente :



Pentru aluat :

  • 400 g de făină 
  • 200 g de unt
  • 200 g de zahăr
  • 8 gălbenușe
  • 1 1/2 pachețel de praf de copt 
Pentru cremă :
  • 1 kg de rubarbă
  • 1 l de lapte 
  • Trei linguri de zahăr 
Trei pachete de budincă de vanilie Dr. Oetcker 

Pentru bezea:
  • 8 albușe 
  • 200 g de zahăr 

Preparare: 
Spalăm și cojim rubarba de partile ațoase, o tăiem in cubulețe de 1,5-2 cm. 
Sepăram ouăle. Din gălbenușe, zahăr , unt făină și praf de copt frământăm un aluat, după toată regula, fie cu mâna fie cu un robot , iar acest aluat îl întindem in tava unsă și tapetată cu hârtie de copt. 
Fierbem budinca, o turnăm peste aluat incă fierbinte și o presărăm cu bucățile de rubarbă care se vor adânci în ea. 
Coacem prăjitura în cuptorul preincalzit la 180 de grade timp de 30 de minute. 
In acest timp batem spuma, adăugăm in spuma bătută puțin câte puțin cele 200 g de zahăr, obținem o bezea lucioasa și tare pe care o întindem peste prăjitura precoaptă . 
Coacem încă 15 minute. Lăsăm prăjitura să se răcească în cuptor înainte de a o porționa. 
 Vă doresc succes și astept impresii.
Dacă doriti puteți folosi și jumătate din ingrediente.