joi, 25 ianuarie 2018

Retrospectiva 2017 , scrisoare catre voi, prietenii mei

   
De  cand am inceput sa scriu in acest Blog, de la prima invitatie in "bucataria lui Gusulita" au trecut mai bine de sase ani. Si aproape in fiecare din acesti ani, la sfarsit, sau la inceput de an viitor, am scris si gandurile si experientele mele din anul care a trecut. Am scris de excursii, de evenimente in familie, de spectacole, de retete noi, de tot ce a insemnat viata mea, in afara de cotidian, de truda zilnica..
Blogul „Gusulita „  cum il numesc , este pentru mine relaxate si bucurie. E timpul meu cu mine, e jocul a ce ar fi putut sa fie un alt gen de activitate, sa zicem jurnalistica.  In acest an am publicat 66 de retete, multe opera prietenelor si colaboratoarelor mele. Pentru ca eu personal am gatit mai putin. Am avut mai putine ocazii. Dar am pastrat interesul fata de mancarea buna, si mi-am dorit sa va povestesc ce am mai facut, si pe unde am umblat. Nu am reusit sa ma dedic prea mult blogului, nu pentru ca obiectiv vorbind mi- a lipsit timpul,  dar pentru ca am suferit de un gen de paralizie interioara...care mi-e greu sa v-o explic. 
Anul in fata caruia stam , 2018 , este ultimul an de activ, inainte de pensionare. Eu nu sarbatoresc acest timp care vine, nu il astept si nu ma bucur. Va trebui sa il umplu cu viata , sa ma scol dimineata si sa imi organizez ziua. Cu mult timp liber si mult mai putini bani...Dintre prietenele mele sunt printre ultimii mohicani...toate ma intreaba, cat mai ai ? Nu le vine sa creada ca nu ma bucur si nu astept pensia. 



Am ezitat de a incepe acest rezumat, scrisoarea anuala catre voi, dar si o ocazie sa imi adun eu gandurile, desi ar fi desigur multe lucruri interesante si imbucuratoare  de povestit . 
Obiectiv vorbind, da,  a fost un an plin si interesant. Bucuria  nasterii celei mai mici nepotele, bucuria asistarii la minunea dezvoltarii llor,, luna de luna ceva nou, cuvinte, dragalasenii, abilitati noi. Ce multe  au invatat copiii in acest an! 
Ce mare si intelept si dragut e Leonard, ce fire vesela, buna si rabdatoare are Senta! 
Ii vad saptamanal, avem o zi sau mai bine zis,  o dupa masa a noastra, nepoteii mei si cu mine, un mare privilegiu pe care nu toate bunicile il au, dar mie mi-ar placea sa ii vad tot mereu....De aceea am fost fericita sa impart cu ei o saptamana de vacanta in septembrie, si cateva zile dupa Craciun...Da, Leonard si Senta sunt bucuria mea, si stiu cat de pretios este acest timp petrecut cu ei acum cand sunt mici, naivi si asa de increzatori. In septembrie am botezat-o pe Senta, in aceeasi biserica in care a fost si botezul lui Leonard in mai 2014. 
Anul acesta baiatul  meu a implinit 40 de ani. Evenimentul a trecut aproape neobservat, intr-o casa noua,  cu o fetita de o luna si un pic...doar pe mine m-a ingandurat un pic..ce mic si dragalas era.. Acum lucreaza asa mult, are asa putin timp pentru el insusi...nu am pierdut convingerea ca in el traieste sufletul bunicului meu , bubu. 
 Am facut o seama de calatorii la Dusseldorf. Un oras frumos, placut de trait , pe malul marelui Rin...
Am asistat cu incantare si cu tot angajamentul de care am fost in stare la aranjarea noului camin al Lizucai, fiica mea, care de un an a plecat de la Munchen la Dusseldorf, spre noi orizonturi, profesionale si personale. Ea are acum lociunta pe care am visat eu sa o am. Camere mari, tavane inalte, cartier frumos, strazi cu magazine, cu viata si ziua si seara...Slava Cerului ! Am avut bucuria de a impartasi cu ea fiecare  nou obiect, unde il punem, cum arata, cat de comod este...am avut bucuria de a bea cu ea Campari Orange pe o mini terasa, peste copaci infloriti intr-un cartier plin de " charme de fin de siecle " 
E cel mai firesc lucru ca ai nostri copii sa isi vada de drumul lor, sa , sa se rupa de acasa. Toti parintii se bucura, ii sprijina, ii incurajeaza, dar inima lor si plange un pic...M-am trezit 
numarand intr-o zi cat timp am petrecut, in total, cu copiii mei, anul trecut. 
Acum mai mult telefonam, si slava tuturor cuceririlor tehnicii...avem senzatia de apropiere in departare. Poate chiar vorbim acum mai mult decat cand am trait in acelasi oras. 
E firesc ca dorinta de apropiere a copiilor ajunsi la maturitate  sa nu fie la fel de mare ca a parintilor care imbatranesc, imi spun...
Batranetea e o stare, spune tatal meu, cel care cu greu a putut fi invins de intemperiile inaitarii in varsta. Abia acum, cand a fost nevoit luni de zile sa stea inchis in casa,  priponit la margine de pat, preocupat doar de ce mancam azi si ce mancam maine ...cand miscarea e durere,  nu placere...cand inima nu mai vrea...acum, la aproape 90 de ani pare sa-si fi pierdut ceva din cheful de viata. ...Tatal meu, mereu preocupat de el insusi, mereu in cautare de scenarii care sa il scoata in evidenta. Sa se faca lumina, sa se aprinda reflectoarele...
 Si pentru el o noutare : o  locuinta confortabila, cu balcon, doua camere si lift ! 
Deci, multe evenimente imbucuratoare  in familie ! Totul spre binele si confortul si fericirea  lor si a mea! Gaudeamus, igitur ! Sa ne bucuram, deci,  pentru ca nimic nu e mai important decat asta, copiii sanatosi, case confortabile, lume multumita... 
Am avut si surpriza casatoriei tatalui meu vitreg. A reintinerit, s-a scuturat de doliu, a decis sa traiasca o noua viata. Doar spre sfarsitul anului am inteles ce imi spusese,  cu luni inainte. "Eu acuma sunt alt om."  Acum are o noua  viata. Care nu ne include pe noi. 
 Din  nefericire, dar inevitabil, s-au dus spre taramuri vesnice si fericite, si in acest an,  prieteni dragi. La unii drumul spre nemurire a fost greu, cu multa suferinta...la altii scurt si neasteptat..l
Iar eu, in ciuda tuturor acestor lucruri menite sa ma motiveze si sa ma bucure, m-am simtit mai batrana ca in alti ani...Am functionat, desigur, dar, am fost cautata de indoieli, de 
nemultumiri, de temeri. Sa ma scutur de ele, este , poate,  telul pentru 2018 . 
Dar cred ca, de fapt,  sunteti mai  curiosi unde am fost si ce am facut in anul trecut : 
Dupa  9 ani, un nou concediu la Castello Giuso, in Vico Equense ! In cautarea paradisului odata intalnit...apoi iar pierdut.....oh, ce imagine cea a Vezuviului peste mare...ce prospetime si claritate a diminetilor in care delfinii zbenguiau in valuri, cursele marine traversau orizontul...





Ce tonica si relaxata atmosfera de vacanta a acestor italieni care an de an se intalnesc la Castello Giuso... Anul acesta nu am vizitat ninic in jur. Si compagnionii  mei de calatorie  au parut coplesiti de inactivitate. Deja de cativa ani  am observat aceasta lipsa de curiozitate , o comoditate, care se instaureaza ca o ceata...ce atata mers si vazut? Toata orasele sunt la fel, toata bisericile sunt la fel, mancarea e mancare peste tot...stam si lasam soarele sa ne incalzeasca salele batrane. Apa sarata face bine la reumatism...iar viata mini universului de pe plaja e suficient subiect de distractie si de conversatie ! " Uite, iar a aparut Rafe cu bunicii lui..."  " Da, si perechea aia cu fetita bolnava.." Unde e Gian Paolo sa aduca umbrele ? Ai fotografiat meniul azi.? .Ah, si cei doi porumbei...Avem un Internet mizerabil azi... iar la 50 de km, un oras cu cea mai veche Universitate din Europa. Who cares ? Revolta mea e din ce in ce mai anemica...incep si eu sa cred ca de fapt, da, toate catedralele sunt la fel ! 
O mare surpziza si bucurie a fost vizita la Pecs si intalnirea dupa multi ani, zeci de ani cu mama prietenei mele. Una din putinele adevarate Doamne ale acestei lumi...un pertios timp petrecut cu prietena mea Zsoka. 



Am fost pentru o vizita si un chef reusit in orasul studentiei mele..



Am petrecut un sfarsit de saptamana cu Lizuca la Amsterdam. 



 Am fost cu copiii in Kärnten in Austria  la Millstättersee. 


Dar revelatia anului a fost fara doar si poate o bucatica de pamant care administrativ tine de Italia dar este o entitate cu sufletul  adevarat al unuei populatii de origine germanica . Tirolezii, nici austrieci , nici germani, nici italieni . Tirolul de sud, in muntii Dolomiti. Tirolul pe care , spune legenda,  nu Dumnezeu,  ci Satana l-a facut, asa salbatic . Dar unde, cel Atotputernic a implantat in inima oamenilor dorul de casa. 
Vai minunate, vii nesfarsite, colturi de piatra...Orase cu istorie veche de printi si printese, abatii milenare. 
Tirolul de sud a fost definitiv descoperirea anului. 







Iar acum, chiar daca ianuarie a dat coltul, ingaduiti-mi sa va urez un an bun, fara boala, fara durere, fara regrete, cu speranta in suflet. Un an plin de bucurie, afectiune, prietenie si pace. Un an de speranta si incredere . Si nu in ultimul rand, doresc sa va multumesc , voua tuturor celor care m-ati insotit, care prin aprecierile voastre m-ati incurajat, si sa va invit sa mai ramanem impreuna si sa impartim ganduri si retete gustoase, 
A voastra, 
Gusulita 



luni, 22 ianuarie 2018

Biscuiti suedezi aromati ( Pepparkakor)


Acessti biscuiti suedezi se fac in general in perioada de Advent, cele 4 saptamani care preced Craciunul. Dar ei sunt buni, spornici, plac copiilor, nu vad de ce nu am coace câte o tava din când in când. Tinutul aluatului in frigider le asigura fragezimea. 

Aluatul se face cu 24 de ore înainte de a coace biscuiții, chiar cu 48 de ore înainte. In timpul ăsta se ține, bineînțeles, în frigider.

Ingredientele pentru aproximativ 100 de biscuiți :

  • 250 g de zahăr brun
  • 2,5 dl de apă
  • 125 g de unt
  • 1 linguriță de scorțișoară măcinată
  • ½ linguriță de cardamom măcinat
  • ½ de linguriță de cuișoare pudră
  • ½ de linguriță de ghimbir măcinat
  • ½ de linguriță de bicarbonat
  • 500 g de făină

Cum procedăm:
  1. Se fierbe la foc mic zahărul cu apa într-un castronaș pană când tot zahărul s-a topit
  2. În alt castron, se pune untul, tăiat bucățele mici. Peste unt se toarnă siropul de zahăr fierbinte si se amestecă până când tot untul s-a topit. Se lasă să se răcească.
  3. Se amestecă făina cu bicarbonatul si se toarnă peste amestecul de mai sus. Se amestecă bine cu o lingură de lemn. Aluatul e destul de moale, mai ales la început. Se pune aluatul astfel obținut în folie de plastic și se lasă in frigider 1 – 2 zile.
  4. Cuptorul se încinge la 200°C.
  5. Planul de lucru se presară cu făină. Aluatul se împarte in 4 părți. În felul acesta e mai ușor de întins foile care trebuie să fie cât mai subțiri posibil pentru ca biscuiții să iasă cât mai crocanți. Din fiecare foaie se decupează figuri sau, pur si simplu, biscuiți rotunzi (cu ajutorul unui pahar mai mic cu diametrul de aproximativ 4 cm)
  6. Biscuiții se coc timp 4 – 6 minute in tava acoperită cu hârtie pergament. Atenție! Biscuiții se pot arde foarte ușor, așa că fiți foarte atente. 
Biscuiții se păstrează foarte bine, mai multe săptămâni, într-un loc uscat, de preferință în cutii de metal.

duminică, 21 ianuarie 2018

Cina de vineri ( cod cu cartofi la cuptor )



Mioara  și Nuțu trăiesc o parte din an la malul mării, pe Coasta de Azur, intr-o mică dar extrem de confortabilă locuință, intr-o reședință de vacanță. Petrec acolo căteva luni, in general din septembrie până în iunie. Am fost și eu acolo, e un loc frumos. V-am și povestit despre una din vizite și am prezentat atunci retete pe care le-am gătit impreună. Folosind, desigur, produse locale, iar dintre acestea peștele și vinul trag greu la cântar!

De data aceasta, imi scrie Mioara despre hotărârea lor de a mânca de două ori pe saptămână pește, miercuri și vineri. De aici și numele  rețetei noastre: Cina de vineri!
Iată ce imi scrie  Mioara prezentând rețeta: 
Meniul nostru preferat: file de cod și cartofi la cuptor

400g de file cod
50g unt
2 linguri de pesmet
1 cățel de usturoi zdrobit
frumos de pătrunjel tocată
zeama de lămâie
sare, piper
1/2 kg de cartofi mici

Cartofii, foarte bine spălați, se fierb in coaja timp de 10 min, după care se scurg, se lasă să se răcească un pic și se amestecă, fara sa se scoată coaja, cu ulei de măsline și sare
În timp ce cartofii fierb, se face un amestec din untul topit, pesmet, pătrunjelului tocat, zeamă de lămâie, usturoi zdrobit, sare și piper. Acest amestec se pune peste fileul de pește (cod).

Se preîncălzește cuptorul la 210°C.

Peștele și cartofii astfel pregătiți se pun într-o tavă acoperita cu hârtie de copt. Se lasă în cuptor timp de 20 min.

Totul merge, de fapt, mult mai repede decât pare, maxim 45 min. Aceasta e cina noastră preferată de vineri seara! Cu un pahar de vin alb sau roșu sau rosé ! 

joi, 11 ianuarie 2018

Entremet de cafea și caramel


Un tort delicios care merita tot efortul si banii. L-a realizat Arjana, cadou de ziua mea ! 
Noțiunea de entremet, în patiseria modernă , acoperă prajiturile cu mai multe straturi de mousse de diferite culori si cu diferite arome . Ințelesul inițial de fel intre două feluri principale, care îlavea in Evul Mediu, s-a pierdut în timp. 
Acest tort este un foarte bun exemplu de entremet ! O bunătate sofisticată și ambițioasa care vă va aduce cu siguranță aplauzele familiei și a prietenilor ! 
Straturile se succed intr-o ordine prestabilită precisă care face plăcerea gastronomică perfectă ! 
Un tort de zile mari și de aniversări iesite din comun . 

Ingrediente blat
100 grame făină
25 grame cacao
30 grame migdale măcinate
1 linguriță praf de copt
115 grame unt moale
70 grame zahăr
3 gălbenușuri
sare  - un vârf de cuțit

Sirop
50 grame zahăr
100 ml apă
1 linguriță extract vanilie

Creme brulee
120 ml frișcă
80 ml lapte
3 gălbenușuri
30 grame zahăr
1 linguriță vanilie
sare  - un vârf de cuțit

Mousse ciocolată
4 grame gelatină + 20 ml apă rece
2 gălbenușuri
40 grame zahăr + 20 ml apă
150 grame ciocolată neagră topită
250 grame frișcă bătută

Cremeux de ciocolată cu cafea
150 ml frișcă
75 ml lapte
10 grame ness
2 gălbenușuri
20 grame zahăr
100 grame ciocolată lapte
5 grame gelatină + 25 ml apă rece

Mousse caramel
4 gălbenușuri
30 grame zahăr pudră
180 grame zahăr
30 grame unt
30 ml apă
8 grame gelatină +40 ml apă rece
1 lingură rom

Glazură caramel
200 ml frișcă
215 grame zahăr
90 ml apă
12 grame amidon
4 grame gelatină + 20 ml apă rece
40 grame ciocolată neagră tăiată bucățele

Aluat
Se amestecă făina, cacao, migdale, praful de copt și sarea într-un castron. Separat, se amestecă untul cu zahărul până devine cremos. Se adaugă galbenușurile, pe rând, omogenizând compoziția. Se adaugă amestecul de făină și se omogenizează. Se tapetează cu hârtie o formă de tort de 25 cm și se întinde aluatul. Se pune în congelator pentru 30 minute. Se coace în cuptorul preîncălzit la 180 grade , 12 – 15 minute. Se scoate hârtia, se lasă la răcit și se așează în tava de servit, având inelul de la forma de copt pus.
Sirop
Se fierbe apa cu zahărul 5 minute, se lasă să se răcească. Când e complet rece se pune vanilia și se însiropează blatul cu o pensulă.
Creme brulee
Se amestecă toate ingredientele într-un castron. Se tapetează o formă de tort de 18 cm cu hârtie și se toarnă compoziția. Se coace la 140 grade, 30 – 35 minute. Se lasă la răcit în formă și când e rece se pune în congelator (cu forma) până se montează tortul.
Mousse ciocolată
Se înmoaie gelatina în apă, minimum 10 minute. Se fierbe un sirop din 40 grame zahăr cu 20 ml apă. Separat se bat gălbenușurile și se adaugă treptat în siropul fierbinte, amestecând, până amestecul începe să se întărească. Se topește gelatina și se adaugă în amestec. Se adaugă și ciocolata, amestecând bine. Se lasă să se răcească la tempăeratura camerei și se amestecă cu frișca bătută. Se toarnă peste blat.
Cremeux de ciocolată cu cafea
Se înmoaie gelatina. Într-un ibric se amestecă lapele cu frișca, cafeaua, gălbenușurile și zahărul, se pune pe foc mic. Se fierbe cam 10 minute, amestecând continii, până începe să se întărească. Se ia de pe foc și se amestecă ciocolata, până se topește. Se topește gelatina și se adaugă în amestec. Când compoziîia e la temperatura camerei se adaugă peste tort și se lasă în frigider, până se întărește.
Mousse caramel
Se înmoaie gelatina în apă, minimum 10 minute. Se amestecă gălbenușurile cu zahărul pudră și se pun pe baie de abur, amestecînd până compoziția devine cremoasă. Se pune deoparte. Se caramelizează zahărul, se daugă untul și 30 ml apă, lasând pe foc până se omogenizează. Se ia de pe foc și se adaugă gălbenușurile. Se adaugă gelatina și când s-a răcit la temperatura camerei se adaugă frișca și romul. Se pune, din congelator, creme brulee peste tort și deasupra se pune mousse-ul de caramel. Se pune tortul în frigider, minim 4 ore.
Glazură caramel
Se înmoaie gelatina în apă, minimum 10 minute. Se aduce frișca la punctul de fierbere și se lasă deoparte. Se caramelizează zahărul, se stinge cu frișca fierbinte și se lasă pe foc până se omogenizează. Se amestecă amidonul cu apa si se toarnă peste caramelul fierbinte. Se continuă fierberea până începe să se întărească. Se ia de pe foc, se pune gelatina și ciocolata, amestecând până se topește. Se lasă să se răcească și când e la temperatura camerei se poate turna peste tortul foarte rece.

duminică, 7 ianuarie 2018

Brăduț din mici ecleruri


A trecut Craciunul, au trecut sărbătorile de iarnă, ne indreptăm cu pași repezi spre primăvară. Ieri chiar am observat prima oară că ziua a devenit un pic mai lunga ! 
Așa ca, păstrati această postare pentru anul viitor. Am vrut doar să va prezint o idee de brăduleț dulce care să-i amuze pe nepoțeii sau copiii vostri! In focul pregătirilor de Crăciun nu am avut timp, din păcate, să ma ocup de redactarea rețetei. O fac acum în speranța că o veți reține chiar daca postarea nu se mai potriveste așa bine cu sezonul...

Dar, mai ales, merge repede! 

Am avut nevoie de: 

Două cutii de ecleruri cu frișcă , sau cu crema d vanilie cumparate din raftul frigorific de la supermarket. 
Un baton de ciocolată de menaj
Zahăr praf 
Biluțe colorate de decor 

Puteți desigur să faceti voi singuri eclerurile, in acest caz vă ofer aici rețeta . 
https://gusulita.blogspot.de/2017/03/ecleruri-cu-crema-de-vanilie.html

Va trebui să le faceți mici, pentru a putea construi mai bine bradul. 

Topim in cuptorul cu microunde sau pe baie marin ciocolata, înmuiem pe rând eclerurile, le construim de la baza la vârf. Ornăm cu ciocolată, biluțe colorate și zahăr pudră. 
Sper să vă placă ideea noastră ! 

sâmbătă, 6 ianuarie 2018

Vinete impănate cu șuncă și cașcaval


 
Ce seară plăcută cea în care soțul Mioarei, Nuțu, a gătit aceste vinete ! 
Au trecut sărbătorile si revelionul, au plecat copiii, am rămas doar noi trei, prieteni de o viață. Afară vijelie, o ploaie cum rar vezi în ianuarie, dar înăuttru în bucătăria mea plăcut și intim . Depănăm amintiri la un pahar de vin . Muzică in surdină, hituri vechi la " radio Arabella" . 
Iar în timp ce eu și Mioara sorbeam un vin roșu , Nuțu bucătărea. 
Se vedem rezultatul : 
Trei vinete
Trei felii de șuncă afumată crudă 
Trei felii de cașcaval 
50 g de cașcaval ras
Sare 
Piper 
Ulei de măsline 

Incalzim cuptorul la 180 de grade. Täiem vinetele pe lungime. Le crestäm tot pe lungime cu 3-4 crestäturi adânci farä sä ajungem la coajä . Impănăm jumătățile de vinete cu cașcaval și șunca pe care o introducem în crestăturile făcute. Sarăm, piperăm si bagăm vinetele la cuptor pentru 45 de minute. La jumătatea timpului, deschidem ușa cuptorului și presăram peste vinete cașcavalul ras, în cantități egale. Coacem până la capăt. Vinetele trebuie să fie moi, zemoase, cu o crusta crocantă .


Le putem servi ca aperitiv sau ca fel principal lângă o felie de carne, cum am făcut noi. Nu uitați de vinul roșu . 



joi, 4 ianuarie 2018

Ruladă de spanac cu șuncă


O reteta de Revelion bună și pentru alte ocazii. Arjana ne povestește : 

Am folosit următoarele Ingrediente: 

15 grame unt
Un cățel de usturoi
100 grame frunze de spanac fierte, stoarse și tocate
4 ouă
Rozmarin
Nucșoară
Sare și piper
200 grame de cremă de brânză
3 linguri de iaurt gras
3 fire de ceapă verde
100 grame de șuncă de Praga
2 -3 roșii cherry

Într-o crăticioară, se topește untul cu usturoiul, la foc mic. După ce s-a topit untul se aadaugă frunzele de spanac și se ia de pe foc. Se adaugă gălbenușurile, rozmarinul, nucșoara, sare și piper. Se bat albușurile spumă, se amestecă compoziția cu 2 – 3 linguri de spumă, se omogenizează și apoi se adaugă restul albușului spumă. Se toarnă compoziția într-o tavă tapetată cu hârtie și se coace cam 10 minute în cuptorul preîncălzit la 180 grade. Se scoate din cuptor și se acoperă cu un prosop umed, se lasă la răcit.
Se amestecă brânza cu iaurtul, ceapa tăiată subțire, sare și piper. 
Se dezlipește hârtia de pe blat, se acoperă cu felii de șuncă, lăsând 2 – 3 cm la capăt liber, deasupra se unge amestecul de brânză și câteva felii de roșii, tăiate subțire. Se rulează, se învelește în folie și se lasă la frigider câteva ore înainte de servire.

miercuri, 3 ianuarie 2018

Mousse de migdale cu somon pe pat de qiunoa



Noi ingrediente patrund si in rețetele noastre de sărbătoare, nu doar în rețete de fitness. Iată de data aceasta o rețetă cu quinoa, semințele originare din America de sud care apar tot mai des în reviste . Sunt recomandate ca avand un conținut ridicat in proteine. Ele nu conțin gluten, ajuta in cazuri de hipertensiune si diabet. Sunt foarte hranitoare si deci apreciate de vegetarieni si cei care se hranesc vegan si au nevoie de  o sursa de proteine vegetale. Tot sanatoase sunt somonul ( acizi grași din categoria Omega 3)  si migdalele cu un continut ridicat de magneziu si calciu, vitamine din grupa B si E, acizi grași nesaturați. 
Cred că v-am starnit interesul pentru noua rețetă a Arjanei !  

Ingrediente

250 grame somon afumat
100 grame de semințe de quinoa fierte
10 g gelatină
4 – 5 lingurițe de migdale măcinate
200 ml frișcă
250 grame Ricotta
tarhon uscat
1 linguriță de unt 
1 ceapă mică
2 lingurițe de maioneză
Suc de lămâie

Se fierbe quinoa și se amestecă cu 1 linguriță de unt, sare și piper.
Pentru mousse, se bate frișca și se înmoaie gelatina în puțină apă. Se amestecă ricotta cu tarhonul, 2 linguri din frișcă, făina de migdale, sare și piper. Se omogenizează și se adaugă restul de frișcă și gelatina, amestecând cu grijă pentru a păstra cât mai mult aer în compoziție.
Se taie mărunt somonul, se amestecă cu ceapa tocată și maioneza și puțin suc de lămâie.
Într-o formă rotundă am pus straturi, quinoa, somon si deasupra mousse. Se obțin 8 forme. Se pot servi și în pahare.