Tort " teren de footbal " pentru un băiețel

    

Cu câteva săptămâni în urmă,nepoțelul meu Leonard s-a uitat la mine cu ochișorii lui ca măslinele negre, în care de data asta nu sticleau steluțe jucăușe, ci erau serioși, ca atunci când discuți ceva important, și mi-a spus : buni, de ziua mea imi doresc un tort teren de footbal, cu poartă și jucători . 

Bine, am spus eu, nevom gândi la ideea ta ! Da, Leo a împlinit  la începutul lunii cinci ani . Sigur că imi aduc bine aminte de ziua în care s-a nascut Leonard și a primit primul lui tort , tortul de bunvenit. Dar nu folosește la nimic să mă las dusă de nostalgie si de amintiri, am treabă de făcut, mi-am spus ! 

Am început să mă pregatesc din timp comandând figurile ( traiască Internetul) pentru că nu m-am încumetat să produc jucătorii din pastă de zahăr. Am căutat pasta verde pentru teren, și m-am gândit ce blat s-ar potrivi ! 

Copiilor nu le plac torturile cu cremă, așa că m-am oprit asupra unei rețete de chec cu lămâie , inclsiv glazură, pe care apoi l-am acoperit cu cuvertura de zahăr verde pe care am putut, tot cu pastă de zahăr să desenez liniile . 

Prajitura de bază e foarte bună , o puteți dacă doriți să o tăiați in două și să o ungeți cu lemon curd sau altă cremă de lămâie, eu nu am facut asta . 

Pentru un blat mare, căt tava normală de cuptor am avut nevoie de : 

350 g de unt sau margarină 

350 g de făină

350 g de zahăr

Un pachețel de zahăr vanilat 

Două lingurite de praf de copt 

6 ouă 

Două lămâi 

300 g de zahăr praf 

Radem coaja de lămâie, stoarcem sucul și îl punem deoparte . 

Încălzim cuptorul la 175 de grade. 

Frecam ouăle cu zahăr într-o masa spumoasă, adăugăm făina, zahărul vanilat și praful de copt trecute prin sită , amestecăm spre omogenizare si apoi adăugăm untul putin câte puțin. Aluatul va fi moale, ilvom putea usor trece in tava tapetata cu hârtie de copt si unsa. Coacem prajitura apoi la 175 de grade timp de 20 de minute . 

Intre timp realizăm glazura din zahăr praf si zeama de lămâie. Pentru efect putem adauga si una două picături de colorant alimnetar verde sau galben. 

Scoatem prăjitura din cuptor, o ințepam cu furculița in diferite locuri , astfel glazura va pătrunte si in interior si o va face zemoasă . Apoi intimdem repede glazura pe blatul încă fierbinte . 

Când totul s-a răcit am intins cu sucitorul pasta verde de zahăr, presarând frontul de lucru cu zahăr praf. Am plasat-o peste tort . Din două trei linguri de zahăr praf și un pic de apă am făcut o pastă mai fluida dar care se întărește apoi, si cu un spriț subțire , în lipsa lui puteți folosi o punga de plastic cu o găurică mică, am trasat liniile de pe teren. 

Din scobitori și un pic de hârtie galbenă am făcut steagurile din colțuri, apoi am plasat porțile și jucătorii  . 

Pesto alla genovese dupa Carmen

                                                                                              

                                                         

Buna ziua, dragi prieteni. Nu ne-am vazut de o bucata de vreme.

acum  ma intorc intre voi cu o reteta pe cat de simpla pe atat de efectiva si gustoasa: o reteta propusa de prietena mea si a voastra, Carmen.
Un Pesto gustos, facut in casa.
O plimbare in piata, niste busuioc proaspat, seminte de pin, ulei de masline buun , , un mixer performant si gata bunatatea pe care apoi putem sa o folosim la legume, dar mai ales la preparate din paste !

                    

O legatura de busuioc
3 catei de uturoi
50 g de seminte de pin usor prajite fara ulei
100 g de parmezan
100 ml de ulei de masline
ceva sare, nu mult

Toate acestea se pun in blender si se zdrobesc pana obtinem o Pasta omogena. Pasta se trece intr-un borcan curat, se acopera cu un strat de ulei si se pastreaza la intuneric si la rece cel putin o sapatamana.

                                                           

Avem astfel bucuria unui produs natural, fara conservanti, facut de noi.
Putem servi pesto la diferite paste, dar si ca o aroma suplimentara la o supa de legume. Si iata, ne aducem aminte de concediul care abia a trecut si de Bella Italia.

Gem de merișoare amestecat la rece

Iata ce ne istoriseste  Mioara : 

                                      

Merișoarele sunt fructe de pădure foarte răspândite și iubite in Suedia, iar "merișoare amestecate la rece" e traducerea mot à mot, din suedezà, a expresiei "rårörda lingon". Se spune că aceste fructe sunt cel mai suedez dintre alimentele suedeze, caci ele acompaniază aproape orice fel  de mâncare, începând cu carnea  și terminând cu clătitele.

Eu am cumpărat merișoare in Baia-Sprie. Pe dealurile și munții din jur există din abundență, iar cei din zonă au crescut cu sos de merișoare. Lângă carnea fiartă din supa de duminică , se serveau legumele din supă, cartofi fierți și sos de merișoare care aici se numesc "cloacăze" ( atenție: nu "coacăze", care sunt cu totul alte fructe).

Acest "gem" nefiert se face cum nu se poate mai simplu. Se amesteca merișoarele curățate și spălate cu zahăr, până se topește zahărul și...gata. Eu am și zdrobit parțial merișoarele, in așa fel încât să rămână și boabe întregi. Aceste fructe conțin acid benzoic, care este un conservant natural, și pectină, care dă aspectul gelatinos, fără sa folosim zahăr gelifiant pentru gemuri. Eu am folosit zahăr bio din trestie de zahăr.

Cantități:

La 2 dl de merișoare, 1 dl de zahăr dupa masura suedeza , volumetrica 

sau, în grame

La 250 g de merișoare, 100 g de zahăr

Se amestecă așa cum am explicat mai sus și se toarnă în borcane foarte curate, sterilizate. Stelirizarea borcanelor bine spălate se face infelul urmaror : se țin borcanele în cuptorul preincalzit la 125°C timp de 10 minute. Gemul se păstrează la răcoare și întuneric.