Tiramisu cu lamaie si limoncello dupa Gennaro

 Am un sentiment ciudat cand intervin intr-o reteta clasica. Tmisu este o reteta clasica. S-a raspandit ca fulgerul, se vinde in toate cafenelele, chiar si in magazilele cele mai bine asortate sub forma de produs semipreparat, 

Dar un tiramisu adevarat este o poveste,,, si pentru ca ideea de a combina piscoturi cu o creama delicioasa dar fara unt, de a face o prajitura fara coacere , a devenit atat de populara, au aparut variantele . Veti gasi in acest blog  si reteta clasica si o reteta de vara, reteta Mioarei, de exemplu, de tiramisu cu capsune. 

Ei, din intamplare am dat si eu de o varianta, ideea m-a cucerit imediat,  asa ca mi-am lasat scrupulele cand am citit combinatia de lamaie si limoncello. am incercat-o , m-a cucerit, sper ca si pe voi : 

Reteta apartine unui cunoscut bucatar sicilian, Gennaro . 

Am incercat-o, mi-a iesit foarte bine, a avut succes, iat-o !

Pentru siropul de lamaie avem nevoie de :

o lamaie bio , coaja si sucul

50 g de zahar 

pentru tiramisu :

patru oua la care separam galbenusul de albus

160 g de zahar

500 g de mascarpone ( e lume care combina marsarpone cu branza dulce cremoasa pentru a reduce grasimea , faceti economie de calorii la alta reteta, nu la asta ! ) 

4 -5 linguri de limoncello 

2-3 lingurite de coaja de lamaie

400 g de piscoturi 

Pentru siropul de lamaie fierbeti zeama si coaja de lamaie ( fara partea alba)  in 100 ml de apa pana se dizolva zaharul. scoateti coaha pe din care taiati felii foarte subtiri pentru decor. continuati sa fierbeti siropul pana mai scade putin. 

Pentru crema de tiramisu amestecati galbenusele cu zaharul pana crema se albeste si isi dubleaza volumul, adaugati limoncello si coaja rasa de lamaie, apoi mascarpone si in final albusele batute spuma, 

Intr-un vas potrivit ungeti un strat subtire de crema, continuati cu un strat de piscoturi pe care le-ati inmuiat scurt in siropul de lamaie racit, din nou crema, iar piscoturi, si in final imbracati totul in crema si presarati feliiele subtiri de coaja de lamaie fierte in sirop. pastrati 2-3 ore la rece inainte de a servi ,

Va asigur, este o reteta fenomenala, viva Gennaro ! 

Prajitura turnata cu mere si o crusta crocanta

Eu am in curte doi meri care, cu incapatinare, dau in fiecare an fructe desi eu nu am deloc grija de ei. Nu ma laud cu asta, dar nu am fost niciodata foarte interesata si buna la treburile gradinaresti. Singurul lucru la care sunt buna este sa ma bucur de roadele gradinii , oricare ar fi ele . Imi aduc aminte ce placere imi facea sa culeg si sa mananc pe loc rosiile proaspete si coapte, cu cata placere culegeam mazarea verde sau dovleceii sau pepenii din gradina bunicului meu. Dar atat, din pacate !

Sa ne intoarcem la merii nostri... Din lipsa de ingrijire, probabil, fructele sunt in stare cruda incomestibile. Tari, acre ...si anul asta au fost si foarte multe atacate, au cazut si au mucegait. Mi-am petrecut mult timp strangandu-le, aruncand majoritatea , si alegand acelea care, cel putin la prima vedere, promiteau a fi de folos.

Saracii meri ... mi-am propus ca in primavara viitoare sa ma ocup de ei, sunt si ei batrani si au nevoie de ingrijire. 

Am constatat insa, ca merele acestea, in forma procesata ,sunt foarte bune. Compot, prajitura, suc, tot ce vrei . La recomandarea verisoarei mele Arjana am facut cativa litri de suc, dupa care m-am plictisit, am facut o prajitura clasica cu mere pe care o gasiti pe blog si apoi am purces a cauta o reteta simpla dar nu plictisitoare si am dat de aceasta : o recomand cu toata caldura. 

Este un fel de prajitura turnata dar care la sfarsit capata o crusta crocanta foarte buna , hai sa zicem , devine interesanta... ceva mai mult decat " prajitura bunicii "

Mai vreau sa apun ca reteta se gaseste pe youtube, a luat 27.427 de likes, si e accesibila  pentru vorbitorii de germana . Eu o " distribui" doar , singurul lucru original fiind vorbaria de mai sus.

Pentru o tava de 25/ 30 ceva mai adanca avem nevoie de :

4 oua

180 g de zahar

100 g de unt topit care se poate inlocui cu ulei 

200 ml de lapte 

370 g de faina cernuta

10 g de praf de copt 

2-3 mere

Pentru crusta crocanta :

60 g de zahar

60 g de faina 

45 g de unt rece 

Batem ouale,  curatam si taiem in cubulete merele, pastrand coaja. Amestecam  ingredientele lichide in ordinea in care sunt enumerate, adaugam faina, praful de copt si in final merele , turnam compozitia intr-o tava mai adanca , tapetata cu unt si faina sau cu o foaie de copt, 

din 60 g de zahar, faina si untul rece pregatim un amestec vartos pe care il faramitam peste aluatul relativ moale si punem totul la cuptor , la 180 de grade pentru 40-45 de minute. Crusta trebuie sa fie aurie , iar gradul de coacere il increcam cu scobitoarea. 

Gata ! 

Mancare de dovleac

Nu stiu daca am mai spus-o, dar una din legumele pe care nu le gasesc in Germania este dovleacul. Dovleacul alb, cel de mancare, cel mai comun, nu cel de prajitura. Dovleacul din care la noi acasa se pregatea o mancare de dovleac, cu lapte sau smantana, cu usera marar mult si care era servita de cele mai multe ori cu crochete de cartofi sau cu oua ochiuri .

Ei bine atata m-am tot vaitat pana cand niste prieteni buni si vechi mi-au facut bucuria cu totul neasteptata de a-mi aduce din Ungaria un astfel de dovleac. l-au carat saracii pe tren, trecand prin aventuri pe care nu le prevazusera caci pe motiv de inundatii puternice in Austria au schimbat trenul de doua ori si asta carand cu eroism dovleacul meu ...

Asa ca, dupa ce lucrurile s-au linistit, mi-au plecat oaspetii, am ramas singura am purces a face aceasta reteta a copilariei mele. 

Pentru patru portii : 

un dovelac maricel

o ceapa 

un ardei

2-3 rosii mici 

o legatura de marar 

o lingura de faina

2 linguri de ulei 

100 ml de lapte 

100 ml de zeama de legume sau apa

sare 

o lingura buna de smantana 

Mod de preparare: 

Am spalat si curatat dovleacul de coaja. l-am taiat pe lungime si am scos miezul cu samburii . Am avut grija sa pastrez cativa samburi in speranta ca ii voi putea planta si ca anul viitor voi avea proprii mei dovleci albi, ni zuchinni si nu altceva ... dar voi avea grija sa va tin la curent.

Pulpa am ras-o pe razatoarea cea mare , am sarat masa aceasta si am curatat si maruntit ceapa.

Am calit ceapa in uleiul incins, am presarat faina si am rumenti totul putin dupa care am adaugat dovleacul ras pe care l-am stors bine de zeama.

Am amestecat totul ls foc mic, am adaugat cam un pahar, un pahar jumatate de apa , si tot atata lapte. 

Am mai adaugat o felie de ardei verde si rosiile taiate in doua,  si am lasat totul sa fiarba, amestecand din cand in cand sa nu se prinda. E un mic pericol in sensul asta din cauza laptelui . Cand fiertura s-a ingrisat si legumele s-au inmuiat am presarat mararul tocat fin si am dres cu sare. 

o lingura de smantana groasa face mancarea si mai buna, dar nu este absolut necesar. 

Precum nu cred ca mai este nevoie de alte arome ,