Ciolan bavarez de porc, pe varză

Pentru toată lumea care vizitează Bavaria, această binecuvântată ţară la poalele Alpilor, regat de la Napoleon încoace şi până la Bismark, tot ce poate oferi, spun eu, mai frumos Germania pe lângă Valea Rinului, a mânca un ciolan prăjit de porc, cu şoriciul crocant, însoţit de varză acră, aşa-numitul Schweinshaxn, într-una din berăriile vechi şi pline de farmec, sub umbra castanilor,  e la fel de important ca a vizită la castelul din poveşti al lui Ludwig al doilea, a face o plimbare cu vaporul pe Königssee  sau a bea o bere la Oktoberfest.

 Schweinhaxn, este, să zicem aşa, o specialitate locală, care a devenit emblema bucătăriei germane, şi o atracţie turistică!  Am mâncat de câteva ori, precum ziceam, la vreo berărie, această specialitate,  însă nu m-am încumetat să o prepar acasă. 

 Într-una din  zile, când îmi făceam cumpărăturile la măcelaria din colț, am văzut un astfel de ciolan sănătos, proaspăt şi nu prea scump în vitrina preparatelor de carne şi m-am hotărât să îmi încerc norocul. 

 Sursa de inspiraţie în realizarea reţetei este un portal pe care îl vizitez des," Chefkoch.de" , unde de multe ori am găsit reţete interesante,  şi a cărui particularitate este că reţetele sunt reproduse de cititori şi apoi comentate cu seriozitate nemţească, în aşa fel, încât acelea care au multe aprecieri prezintă şi încrederere. 

Iată-mă, deci, într-o dimineaţă de duminică, faţă în faţă cu un sănătos ciolan, cam de 1,5 kg. 

 Am mai avut nevoie de: 

 O linguriţă de cimbru uscat 

 O linguriţă de chimion măcinat 

 O linguriţă de rozmarin uscat

 Sare 

 Piper 

O ceapă 

1/2 l apă 

1/2 l bere 

O lingură de untură

1  kg varză acră tocată 

Opţional, un pahar de vin alb 

 Spălăm ciolanul, îl ştergem şi, cu un cuţit ascuţit sau cu o lamă, crestăm, în cercuri concentrice, şoriciul. Amestecăm într-un castron mirodeniile şi cu acest amestec ungem ciolanul nostru. Îl frigem pe toate părţile în untura încinsă , îl plasăm într-o cratiţă încăpătoare, de preferat de tuci, turnăm apa, adăugăm ceapa tăiată în două şi îl lăsăm la cuptor, la 170 de grade, două ore şi jumătate,  poate chiar trei, depinde cât e de mare. Din timp în timp, deschidem cuptorul şi udăm ciolanul cu zeama în care se coace încet.

 Se obţine astfel o crustă crocantă, căreia nu îi vom putea rezista, colesterol încoace sau încolo! 
În timp ce se prăjeşte ciolanul, punem la fiert varza, pe care o aromatizăm cu aceleaşi mirodenii, şi, dacă vrem, adăugăm, la fiert, în loc de o ceaşcă de apă, un pahar de vin. 

 După vreo două ore, ridicăm temperatura la 250 de grade şi stropim ciolanul cu bere, tot asa din timp în timp şi îl mai frigem jumătate de oră.

 Vă rog să admiraţi rezultatul! 

 Sosul rămas în cratiţă, după ce am scos ciolanul,  îl putem trece prin sită, îngroşa cu o linguriţă de amidon şi servi, în cazul că însoţim ciolanul cu găluşte de cartofi.  Şi acestea  apar foarte des pe mesele onorabililor bavarezi! 

 Vă doresc poftă bună!