O vizită la "Dicker Mann", în prag de Crăciun

Nu ştiu la alții cum e, ca să îl parafrazez pe Creangă, dar aici, în Bavaria, perioada de pregătire a Crăciunului este plină de vervă și de veselie. În fiecare colț câte un târg de Crăciun, magazine decorate cu fantezie, un amestec de tradiție şi reclamă modernă, care pe mine una nu mă deranjează. Cadouri pentru buzunarul fiecăruia. Totul e îmbrăcat în alb, roșu și auriu, miroase a migdale prăjite, pretutindeni auzi colinde sau alte cântece de Crăciun. Coronițe de Advent pe aproape fiecare masă. Munți de Pläzchen, Stollen, fel de fel de cozonaci, cu nuci, stafide, sau mac. Conaționalii mei îi fac, invariabil, o vizita domnului Binder, măcelarul, se aprovizionează cu mezelurile tradiționale, de acasă, cârnați şi varză acră. Cum guști din parizerul domnului Binder, te şi trăsnește, acut și dureros, dorul de ţară! Credeți-mă pe cuvânt! Am trecut și eu pe acolo, de altfel, frigiderul plesnește din toate încheieturile!
Și tot acum, în mod tradiţional, colegii de serviciu se întâlnesc, pentru o cină comună, invitați de management sau de șeful direct. E o modalitate de a mulţumi, pentru un an muncit, care n-a fost ușor...
Am participat, nu de mult, cu o parte din colegii mei, la o astfel de cină, oferită de șeful nostru. Am poposit într- un local, situat chiar în cartierul meu, dar pe care nu-l vizitasem încă. Restaurant bavarez, cu meniul în dialectul bavarez, drăguț pentru cei familiarizați, ciudat pentru străini.
Cum am văzut oferta, mi-am zis: Iată un loc pe placul Mioarei şi al părinţilor mei. Cine știe, poate se va ivi o ocazie să ne ospătăm odată după pofta inimii. Sau, cel puțin, să vizităm grădina de vară și să bem o bere rece la umbra castanilor. Locuiesc de mult aici și abia acum am descoperit berăria "Dicker Mann" - Bărbatul gras, în traducere! De unde numele? Nu ştiu, am s-o întreb pe cârciumăreasă, la un ceas mai liniștit.
Există o ofertă zilnică de prânz, o ofertă de duminică, diverse meniuri. Prețuri normale pentru buzunarul bavarezilor, cam pipărate pentru locuitorii altor landuri. Un meniu de trei feluri, 22-25 de euro, un fel principal, 10-15 euro.
Transcriu pagina din Internet şi adresa, pentru împrejurarea că treceți prin München și vă lovește foamea:
http://kleines-brauhaus-dickermann.de
Kleines Brauhaus Dicker Mann
Heinnrich Wieland Strasse 11
München
Dar să ne întoarcem la seara noastră.



Aranjament drăguț, poate un pic încărcat. Die Wirtin, Cârciumăreasa, se învârtea, strălucind de bunăvoința, printre mesele ocupate până la ultimul colţişor. Farfuriile pline, totul foarte gustos. Am ales tocănița de căprioară, cu găluște de făină. Carnea – excelentă. Ceilalţi au mâncat fie schnitzel vienez, cu salată de cartofi, fie beefsteak, exact la fix prăjit (zicea unul din colegi), şi cartofi copți, garnitura potrivită.
Am fost niţel dezamagită de merele în capot, cred că s-au prăjit prea multe porții în același ulei. Dar acest mic inconvenient nu a umbrit o seară cu întru totul agreabilă.
Oricum, dacă ajungeţi pe-acolo, ar fi, poate, mai bine să alegeţi alt desert. Şi încă ceva: Să nu comandaţi cafea. Cafeaua, fraților, cafeaua, să o beți în altă parte!