marți, 5 iunie 2012

Tort de căpşuni

                                                                                                             
Cred că a venit vremea pentru un "dulce", am mai multe idei, puse la păstrare, dar azi am ales ceva potrivit cu sezonul....căpşunilor. Şi anume , un tort, uşor şi răcoros, doar un blat subţirel şi multe, multe fructe.
Dar, de fapt, ar fi trebuit să încep povestea altfel. Adică aşa:
Am avut o zi pentru mine, doar pentru mine, în care am făcut  mai multe lucruri plăcute sufletului meu. Am deschis sezonul drumeţiilor pe bicicletă cu un tur de vreo două ore la marginea oraşului, am mai dus la capăt mici treburi prin casă (eh! acestea, recunosc, nu sunt, neapărat, şi întotdeauna, plăcute sufletului meu, dar trebuie luate în seamă - musai, zic ardelenii), am dat iar o raită prin blogurile prietenelor, iar seara am fost la Operă, unde am vizionat un spectacol de balet, “Îmblânzirea scorpiei”, da, da, după Shakespeare, într-un cuvânt, a fost o zi frumoasă ! Şi, în  velo-peregrinările mele prin împrejurimile Münchenului, am dat de un câmp de capşuni, unde poţi culege, plăteşti cât ai cules, şi ai nişte fructe cum altele mai proaspete nu găseşti! Sunt multe astfel de lanuri de căpşuni în preajma metropolei, nu mă pot mira îndeajuns, dragii mei, ce minunăţie de oraş! Te afli deci în centrul Europei, oraş mare, maşini, metrou, turişti,  înghesuială. Şi te duci cu bicicleta câţiva  kilometri şi dai de de cel mai idilic peisaj. Ridici ochii, Alpii maiestuoşi în zare, iar în jur, lanuri  bine-mirositoare de căpşuni.


                                                   
Voi mai vizita acest câmp şi sigur voi mai realiza şi alte bunătăţi.
Pentru pişcot am avut o formă de tort detaşabilă de 28 cm. Cam mare, recunosc, cu toate acestea, mi-a dat,din cantităţile de mai jos, un tort destul de înalt. L-am tăiat în două felii, şi deci am avut o bază pentru două prăjituri cu fructe. Una am congelat-o (merge foarte bine), pentru mai târziu.
Voi, dacă vreţi, puteţi înjumătăţi cantităţile:
6 ouă
300 g zahăr
120 g făină
120 g amidon
o linguriţă şi jumătate praf de copt
400 g capşuni
fulgi de migdale
2-3 linguriţe gem de capşuni (facultativ)
un pachet de gelatină pentru tarte cu fructe: Tortenklar
3 linguri de zahăr
Batem ouăle cu zahărul cam 10 minute. Dacă avem un robot (al meu tocmai s-a stricat), merge mai repede.
Amestecăm separat amidonul, făina cernută şi praful de copt şi le adăugăm la crema de ouă. Observaţi, vă rog, nu avem nici un pic de grăsime ! Coacem acest pişcot, într-o formă de tort detaşabilă, cam 30 de minute, la 180 de grade, lăsăm să se răcească bine.


Între timp, curăţăm şi tăiem căpşunile felii. Eu am tăiat pişcotul în două, o parte am pus-o deoparte, iar pe cealaltă am uns-o foarte subţire, cu gem de capşuni, amestecat cu puţină apă, să-l putem întinde bine. Am clădit, apoi, fructele, după principiul ţiglelor pe acoperiş,  suprapunându-le parţial, şi am trecut la prepararea jeleului care să le acopere.


 Am amestecat gelatina pentru torturi, acel Tortenklar de care vă vorbeam, cu 3 linguri de zahăr, am turnat 250 ml de apă şi am încălzit uşor , până am obţinut un lichid oarecum gelatinos, pe care l-am turnat peste fructe,  începând din mijloc spre margine. Cu aceeaşi gelatină am îmbrăcat marginile şi am lipit zahăr grob, pe care l-am şi presărat parţial peste fructe. Tot aşa de bine s-ar fi potrivit şi fulgi de ciocolată sau de migdale.




 Vă las pe voi să alegeţi.

2 comentarii :