Tort de coacăze roșii

                                 

Un tort de vară de care ne bucurăm toți ! 

Un tort răcoritor și arătos. Rețeta Michaelei , vă rog să citiți rețeta : 

170 g de unt 

4 gălbenușe

Un pachet de zahăr vanilat

Coajă de lămâie rasă

300 g de făină 

1/2 de pachet de praf de copt

Un pic de lapte

Pentru spumă : 

4 albușe

250 g de zahăr

200 g de coacăze roșii

Amestecăm spumos zahărul cu untul gălbenușul, zahărul vanilat, coaja de de lămâie. 

Separat amestecăm praful de copt  și făina gata cernute, se adaugă apoi ingredientele lichide și eventual un pic de lapte, așa încât să obținem un aluat omogen. 

 Tapetăm o formă cu hârtie de copt și coacem aluatul la 190 de grade până avem o bază de tort auriu. 

Intre timp batem spuma tare, adăugăm zahărul tos în care presărăm coacăzele. Ungem spuma cu fructe peste baza de tort, și mai coacem la  150 - 170  de grade 20 de minute. 

E bine dacă vârfurile spumei sunt maronii. Lăsăm să se usuce în coptor la 100 de grade câteva minute. 

                                      

Balul de duminică dimineața - Kocherlbal München

Da, da , ați auzit bine. Nu e vorba de balul de sâmbătă seara, e vorba într-adevăr de balul de duminică dimineața . 

O tradiție veche, de pe la 1850 , creată probabil spontan și din nevoie, o tradiție care a fost reânviata în 1989, și care se bucură de mult succes. 

Subretele, bucătarii, valeții și alt personal casnic nu aveau prea multe ocazii de distracție în acest oraș bogat și somptuos. Și nici prea multe ocazii în care să se întâlnească fetele cu băieții si să-i tragă o polcă săltăteață ! 
Și nicidecum seara când nu își puteau părăsi slujbele. 
Drept care mai mult spontan au început să se întâlnească în zori de zi în gradină pubilcă ce se cheamă Englischer Garten, în jurul lui Chinesicher Turm , o pagodâ de lemn, construită in 1789. În jurul lui , una din cele mai cunoscute gradini de bere din Munchen . Dumunică de duminică își dădeau întâlnire, dansau, ca apoi să plece la datorie pe la 8-9 dimineața. Așa de mare succes au avut aceste dănțuiri încât municipalitatea pe la 1904 le-a interzis pentru că spuneau ei, călcau regulile bunelor moravuri. Aha...așa care va să zică, 
subretele și bucătarii nu se mulțumeau să dănțuiască în umbra turnului. Mai beau câte o bere..și nu mai vrem să stim mai  departe ! 

La sărbătorirea a 200 de ani de la înființare parcului " Englischer Garten " , edililor le-a venit ideea să reânvie acest bal, Kocherlbal, deschis tuturor de data aceasta, toți cei care  găsesc plăcere să se scoale în zor de zi, să îsi ia un coș cu merinde, să se imbrace frumos și sä caute un loc cât mai aproape de ringul de dans. 

Kocherlbal se desfășoară în cea de a treia duminică din luna iulie . În zor de zi se deschid tarabele cu bere, cârnați și plăcinte. La șase vine orchestra și maestrul de dans și celor care le ard călcâile pot începe dansul. 

Iubitorii costumelor de epocă vin îmbracați în bucătari sau cameriste dar și doamne și domni !

E o atmosferă grozavă ! Eu am fost de mai multe ori. Mă trezesc dimineața devreme, ajung în parcul cu pricina cu bicicleta și împreună cu prietenele mele asist cu drag și amuzament la eveniment. 

Vă invit să faceti la fel, dacă vă aflați la mijlocul lui iulie prin preajmă. 

Penne all' arrabiata rapide ( One Pot Pasta)

                                          

Sunt situații în care, din lipsă de timp, o astfel de rețetă rapidă te scoate la liman. Și de preferat fată  alternativa de a comanda o pizza sau alte mâncaruri gata făcute. 

Poate că nu corespunde unor înalte standarde culinare, dar e sățioasă și se face din doi timpi și trei mișcări. Ideea aparține unui bucătar cunoscut , Johann Lafer, care, a vrut să ofere publicului un fel de mâncare ce se face într-o pauză de meci, inspirat de campionatul europeean de footbal care tocmai a trecut. 

Eu zic că o putem și noi prezenta. Și cred că mai tinerii mei prieteni vor fi încântați.

Sărmăluțe în foi de viță

                                              

                                               

E de necrezut ce fantezie au românii când e vorba de a umple diferite frunze și cu amestecul traditional de carne măcinată și orez. Desigur că fiecare furnză sau legumă necesită un tip de mirodenii si experienta, să zicem,  seculară, isi spune cuvantul. Umplem gulii si gulioare, dovlecei si ardei, rosii, cepe și vinete, folosim frumze de varză acre sau nu, de ștevie , de gulii si nu in ultimul rand frunzele de vita de vie, inainte de a fi date  cu piatră vânătă.

 Nu vreau sa spun ca ar fi foarte original. Tot Balcanul asta face,și primii, se par, au fost turcii . Chiar si etimologia cuvantului sarma certifică acest lucru. Sigur că nu cu carne de porc. Da cum pentru român pasare ca porcu nu-i ....

Sărățele cu brânză

                                      

Hei, tinerele mele prietene ! In abundența de chips și krackers nimeni nu mai coace sărățele ! Deși e așa de simplu! Vreți să impresionați un pic ? Serviți sărățele făcute de voi, musafirilor voștri !  Durează ceva mai mult decât îndepărtarea unei folii protectoare de pe o cutie cumpărată dar succesul e garantat!

Fiți atente : aveți nevoie doar de trei ingrediente de bază și ceva mirodenii. 

Iată:

200 g de brânză de vacă mai uscată

100 g brânză telemea rasă

300 g  de unt sau margarină

300 g de făină 

O linguriță de sare

Un gălbenuș pentru uns

Chimion, susan sau alte semințe , sau cașcaval ras pentru presărat

Din brânza de vacă dulce, teleaua rasă, făină și grăsime frământăm repejor un aluat omogen. Ne grăbim ca ingredientele să nu se inmoaie la căldura din bucătărie. Punem aluatul în frigider cam o jumătate de oră( cel putin) 

Când îl scoatem îl împărțim , jumate rămâne în frigider până inrindem o foaie cu grosimeade1 cm, tăiem din ea fâșii de cam tot un cm lățime, și cam 10 -15 cm lungime, le ungem cu gălbenuș amestecat cu o lingură de apă, presărăm semințe, chimion  sau cașcaval și le introducem în cuprorul încins la 220 de grade, reducem temperatura după cinci minite și le mai coacem vreo 15 până se rumenesc . Procedăm la fel cu cea de a doua foaie ! 

Se potrivesc cu bere ! 

Sper că v-am convins ! Succes! 

Tartă cu afine ( The Best Blueberry Pie)

                           

Am găsit rețeta asta, și nu am avut liniște până nu am încercat-o !

Iată rezultatul : 

Ingrediente : 

Pentru aluat : 

375 g de făină 

Sare

250 g de unt sau margarină

6 linguri de apă rece

Un ou 

Pentru umplutură 

700 g de afine sau alte fructe de pădure 

O cană de zahăr

5 linguri de amidon 

50 g de unt rece 

Un gălbenuș 

Din făină, unt , ou și apoi apă si un pic de sare frământăm un aluat de tartă, imtinden 3/4 din aluat  în forma rotundă de tartă cu un diametru de 24 de cm, ridicăm un pic marginile, cam la un centimetru. Si forma și restul de aluat se lasă în frigider până pregătim umplutura. 

Amestecăm fructele cu zahăr și cu cele 5 linguri de amidon, turnăm în forma pregatită inițial, imprăștiem fulgi de unt peste umplutură, apoi din restul de aluat formăm suluri subțiri care le plasăm diagonal ca la tortul Linzer . Ungem cu gălbenuș și coacem în cuptorul încins la 180 de grade 50 de minute pâna aluatul se desprinde de margine si e galbenauriu. 

O tartă ușor de realizat ce poate fi servită după masă la ceai sau cafea! Cum spune titlul : The Best Blueberry Pie ! 

Vinete cu parmezan la cuptor

Un gen de lasagne de vinete fără carne, dar cu multă brânză . 

O mâncare sățioasă, pentru o cină cu prieteni, lângă care merge grozav un pahar de vin roșu . Cadarcă sau Merlot. Incercați ! 

Arjana ne asigură că e foarte bun acest fel de a găti vinetele.

                                 

Ingrediente

2 vinete mijlocii

3 ouă

1 cană pesmet

1 lingură parmezan ras

1 lingură ulei de măsline

1 fir de ceapă verde

2 căței de usturoi

1 conservă de rosii marunțite

busuioc

1 cutie brânză Philadelphia

100 ml smântână de gătit

1 lingură parmezan bucăți

100 grame mozarella

Se bat două ouă. Se amestecă pesmetul cu lingura de prmezan ras. Vinetele curățate și tăiate rondele (1 cm grosime) se sărează și piperează, se dau prin ou și apoi prin pesmet și se întind pe hârtie de copt într-o tavă. Se coc  în cuptorul încins, după 10 minute se întorc pe partea cealaltă și se mai lasă 10 minute. 

Între timp se călesc ceapa și usturoiul în uleiul de măsline, se adaugă  conserva de roșii, busuiocul  și se asezonează.

Într-un castron se amestecă brânza Philadelphia cu un ou și smântâna.

Într-un vas de ceramică sau Jena se pun 3 - 4  linguri de sos de roșii, se pune un strat de vinete, jumătate din sosul de brânză și jumătate din sosul de roșii rămas. Se repetă cu încă un strat, în aceeași succesiune și deasupra se presară fulgii de parmezan și căteva felii de Mozarella. Se coace cam 20 – 30 minute, până se topește brânza.

Carne de pui cu ciuperci în sos de vin și usturoi

Rețeta Arjanei: o tocăniță de carne de pui și ciuperci unde și usturoiul joacă un rol !

Observați : 

Nu tu ceapă,  nu tu smântână, nu tu făină! 

Delicios și relativ hipocaloric ! 

Ingrediente

4 șolduri de pui dezosate, fără piele

2 linguri de unt

2 linguri de ulei de măsline

3 căței de usturoi

400 grame de ciuperci (am folosit gălbiori)

¼ pahar de vin alb

½ pahar supă de pui

sare

piper

pătrunjel tocat

Se marinează, 30 minute, carnea de pui cu sare, piper, 1 lingură ulei de măsline și se prăjește la gril în cuptor 20 minute. Se călește usturoiul zdrobit în restul de ulei și unt, se adaugă ciupercile, sare, piper și se lasă 5 – 10 minute să fiarbă încet. Se adaugă carnea de pui tăiată bucăți, vinul, supa și pătrunjelul și se lasă să mai fiarbă la foc mic, până mai scade sosul. 

O seară japoneză la Bentobox în München

Motto: cu drag, pentru Zsoka.

Mancare japoneză? Nu, nu-i de mine, mi-am zis, formându-mi o părere greu de clintit mai mult din auzite dacât din incercate. Ce ? pește crud, orez răsfiert, supă dimineața, nici măcar rață prăjită ca la chinezi, alge, chestiile alea verzi zgâriate de pe pietre în mare și care sigur miros a scoici în descompunere... și bețișoarele cu care mancarea ajunge oriunde numai în gură nu... Running sushi ? Scaune incomode, porții minuscule care ți se plimbă pe la nas... Ai nevoie de vreo 20 să te saturi cât de cât... Mulțumesc, eu rămân la mămăliguță! Așa gândeam sezând, cu pleoapele acoperind o privire sceptică și cu falca ușor căzută a lehamite, în metroul care mă ducea spre întâlnirea cu Zsoka și Gabriella. Urma să cinăm într-un local japonez pe Leopoldstrasse, Bentobox (despre nume mai încolo) la propunerea lui Zso!

Am protestat ușor în surdină și indirect, în speranța că ajunge unde trebe. Mi s-a răspuns că e și altceva de mâncare decât sushi ... Și cum calul de dar nu se caută de dinți ...iată-mă pășind pragul unui local luminos, decorat în culori deschise, ușor puristic, nici un Buda sau balaur zburător ( sau asta e la chinezi?).

Ne aștepta Zso cu ochii ei de om deștept și cu zâmbetul deschis care m-a cucerit la 19 ani ...oh, da, o prietenie lungă și neîntreruptă suportă și niște Miso sau alte  alea... Chelnerița ne-a adus un meniu iar noi, invitatele,  am lăsat-o pe Zso să aleagă . Pentru început niște tășcute de aluat fierte care au fost însoțite  de împricinatele alge. În japoneză: gyoza cu sos de soja și spicy wakame. 

Bun, bun și sățios! Nu stiu exact cu ce erau umplute tășcuțele, dar era bun ! Iar algele, așa zisele... Aveți grijă, fraților, că dau dependență! După ce le-am terminat am comandat imediat încă o porție și doar de rușine nu și pe a treia! Am petrecut juma de noapte să caut unde se gâsesc și cum se prepară și voi încerca să le servesc familiei mele și atunci veți afla și voi!

Pentru că am vrut să încercăm mai multe feluri am tot comandat câte una - două porții pe care le-am înpărțit aplicând desigur exercițiul echilibristic al bețișoarelor !

Au urmat creveți la grătar într-un sos gustos, ebi yaki . 

Un fel de sushi prajit, foarte bun, diferite farfurii cu sushi si sos de soja și wasabi. 

Intr-un cuvât, iesit din comun , dar gustos!

Am băut bere japoneză, se înțelege!

Iar ca desert niște delicioase prajiturele de ciocolată cu înghețată de ceai verde. 

Concluzia ? Am petrecut o seară plăcută, originală, cu mâncare  excelentă! Arigatô, Zsoka fujin!

Adresa pentru cei interesați : http://www.bentobox.de

PS. Am rămas datoare cu o explicatie:

Bento e o cutie cu diferite compartimente în care japonezii iși transportă mancarea pentru școală sau slujbă. Inițial din bambus, (cand samuraii o aveau la ei, sau țaranii la munca câmpului) ea conține un pic de orez, un pic de legume, un pic de pește sau carne de pui. S-a nascut o cultură a acestor bentobox -uri. Localuri speciale ce oferă conbinatii inedite, azi în cutii de plastic sau hârtie presată. Bentobox-ul acesta se transportă ușor, mancarea nu se amestecă  și te hrănește corespunzător cand nu esti acasă. Traiască sandwich-ul japonez ! 

Pulpe de pui cu sos de bere si morcovi inăbușiți în vin alb

Eu folosesc des, de fapt de când am luat seama de ea, metoda lui Heston Blumenthal de a praji puiul la cuptor. Este o methoda un pic laborioasă, cel putin în comparație cu actiunea "iau puiul, il bag în cuptor și il frig la 200 de grade pănă se rumeneste" (și se usucă, comentez eu).

Rețeta lui Blumenthal o aveți aici.

In acest caz am adaptat-o la pulpe de pui. Pe care, după preparare, le-am servit cu un delicios sos de bere și un nu mai puțin deleicios sauté de morcovi .

4 pulpe de pui   

60 g de sare 

1 l de apă 

O ceapă 

150 ml de suc de mere 

250 ml de bere

O linguriță de concentrat organic ( bio) de 

zaravat 

2-3 căței de usturoi

100 g de unt 

1 kg de morcovi fie proaspeți fie congelați 

Crenguțe de rozmarin, cimbru, oregano

1 linguriță de amidon 

Felii de lămâie 

Cu o seară înainte am pregătit o saramură din 60 de g de sare în apă și am introdus în ea pulpele de pui. Le-am lăsat peste noapte. A doua zi le-am scos, le-am sters, le-am uns cu o 
treime din unt, am plastat pe fiecare o felie de lămâie și am dat la cuptor la 100 de grade, o oră.  Am îndepărtat feliile de lămâie, altfel riscați să fie sosul amărui, după experiența prietenei mele Carmen ! Apoi am adăugat sucul de mere, ceapa felii, berea și am mai lăsat la cuptor o oră. Când carnea s-a patruns, la această temperatură joasă, am ridicat temperatura la 250 de grade si am prajit pulpele la suprafața, doar câteva minute. Am trecut sosul printr-o sită, am pus carnea la cald sub o folie de aluminiu, iar sosul l-a redus la 1/3. Am adăugat o 
bucățică  de unt cât o nucă și o linguriță  de amidon dizolvată in apă. 

Morcovii i-am curățat si tăiat rondele, i-am călit apoi cu doi catei de usturoi, câte o crenguță de oregano, rozmarin și cimbru în restul de unt. Am adăugat un pahar de vin alb, câteva picături de lămâie și am fiert încet sub capac până s-au inmuiat și a scazut lichidul. Am servit alături de pui și sos. 

Pulpele de pui supuse acestui "tratament" au rămas zemoase și carnea a avut un gust foarte bun! 

Cornulețe sărate din aluat dospit, umplute cu brânză

                    

Vă spun pe cuvânt! Acestea sunt cele mai teribile, grozave, nemaipomenite cornulețe sărate ce le-am mâncat vreodată! Rețeta o am de la vecina mea Mirijana, care este croată, și  este o rețetă autentică din regiunea ei de baștină. Aluatul este unul crescut, frământat însă cu lapte, nu cu apă  și pe-aici, pe-acolo, mai avem mici secrete care le fac irezistibile. 

Să vedem : 

Pentru 72 de bucăți avem nevoie de : 

1 kg de făină tip 405 de calitate 

3/4 l de lapte călduț

2 plicuri de drojdie uscată 

2 lingurițe de sare

O linguriță de zahăr 

100 ml de ulei neutru 

Pentru umplutură:

2 cutii de brânză cremă tip Almette sau brânză tip Feta 

Pentru uns :

2 gălbenușe

Semințe de dovleac, folarea soarelui, susan, in 

50 g de unt pentru copt 

Frământăm un aluat omogen, fie cu robotul, fie cu mâna, fie, ca în cazul meu, cu automatul de copt pâine. Amestecăm prima dată componentele uscate, adăugăm pe rând laptele și uleiul și, dupa ce avem un aluat elastic și omogen, îl lăsăm sa creasca la loc cald cam o oră jumate până la două ore. 

Dacă folosim automatul de pâine adăugăm ingredientele în ordinea în care cer instrucțiunile de folosire și alegem programul potrivit pentru frămăntat și dospit.

Mirijana mi-a spus că ea dospește aluatul  dacă nu e suficient de cald undeva în casă, introducând vasul cu aluat în altul cu apă caldă. 

După faza de dospire împărțim aluatul în 9 părți egale, fiecare bulgăre îl aplatizăm cu sucitorul într-un cerc pe care îl tăiem în 8 segmente de cerc. 

                          

   

La capătul lat al fiecăruia plasăm câte o linguriță de brânză, rulăm și am obținut astfel cornulețele noastre. 

                              

Încălzim cuptorul la 230 de grade. Ungem o tavă de cuptor cu unt din belșug, plasăm cornulețele,  le ungem cu gălbenuș de ou bătut cu o lingură de apă, le presărăm cu semințe, și între ele, iată secretul, presărăm fulgi de unt. Sau bucățele, cum vreți. Ele se vor coace astfel în unt , ceea ce le conferă un grad sporit de frăgezime.

Punem tava în cuptor, lăsăm la temperatura maximă 4 minute, să crească bine cornulețele, reducem temperatura la 180 de grade și le coacem aurii, în total 15-16 minute (depinde de cuptor) cu grijă să nu le uscăm. 

Vă doresc succes! 

Ghiveci de legume cu pește

                                               

Ca multe din rețetele mele, și aceasta a pornit din nevoia spontană de a găti ceva pentru cină din ce era prin frigider.

Dar pentru că e vară și cald, perfer combinațiile de legume fără prea mulți hidrați de carbon. 

Am vrut să includ într-un ratatouille clasic și un pic de pește, tot pentru că se afla în frigider  și pentru că am vrut să incerc o variantă în care peștele nu însoțeste mâncarea ci este inclus. 

M-am gândit și la lipoveni care, deși nu am o experință directă, banuiesc că des aruncă tot într-o oală și ce iese e bun, cu diferitele arome ce se întrepătrund. Ca în cazul nostru. 

Lasagne mai ușoare ( fără Bechamel )

                                             

Sigur că vă veți îmtreba, adică cum ușoare? De fapt , am vrut să găsesc o modalitate de a găti Lasagne fâră sosul Bechamel,  cate mi se pare cam greu la stomac. Bun, fără indoială , dar cu atâta unt și făină și brânză...În rețeta care v-o propun am înlocuit sosul cu pricina cu o combinație de ou și smântână care mi s-a părutsi ușurică! Gustul nu a avut de suferit. 

Pentru 6 porții am avut nevoie de: 

500 g de carne măcinată ( puteți folosi și 750) mixtă porc și vacă. 

O ceapă

Un ardei

Doi căței de usturoi

O conservă  de roșii intregi cojite la borcan

300 ml de suc de roșii

250 g de amântână

Două ouă

50 g de cașcaval ras

300 g de foi de lasagne uscate

Sare

Piper

O linguriță de cimbru uscat sau alte mirodenii după gust.

2 linguri de ulel

Am curățat ceapa și usturoiul, le-amărunțit, si l-am călit în cele dpuă limguri de ulei. Am spălat și tăiat mărunt un ardei roșu și l-am adăugat la ceapă. Am avut grijă ca ceapa să se inmoaie fără să se imngălbenească. Am pus apoi carnea măcinată , am lăsat până a devenit zgrunțuroasă, deci proteinele s-au coagulat, am adăugat roșiile de conservă ușor tercite și am fiert totul foarte încet. Dacă a scăzut am mai pus suc de roșii. Am lăsat pe foc cam 30 de minute. Am bătut ouăle întregi cu smântâna. Am uns un vas dreptunghiular cu unt. Am turnat 1-2 linguri din compoziția cu smântână și am așezat un strat de lasagne. Am pus apoi drasupra câteva linguri de cRne cu roșii, am acoperit cu lasagne, un pic de smântână , carne mâcinată, iar lasagne, până am terminat toată carnea cu sos. Ultimul strat a fost de paste. Am mai uns cu restul de smântână cu ou și apoi am presărat cașcaval ras. Am dat la cuptor pentru 30-35 de minute. Atât cât să se pătrundă pastele și suprafața să fie crocantă și aurie. Am tăiat în pătrate și am servit fierbinte. 

Gem combinat de rubarbă și căpșune

Continuăm  seria de conserve ale Mihaelei , prietena și colaboratoarea noastră ! Contribuția ei e valoroasă și fotografiile impecabile !  Un câștig pentru bucătăria lui Gușuliță! 

Această rețetă imbină armonios dulceața și aroma căpșunelor cu gustul acrișor de rubarbă! O combinație clasică, nu doar ca gem! 

Iată:

1250 g de rubarbă

250 g de căpșune

Zeama de la o lămâie

1,5 kg de zahăr gelifiant 1:1 

Curățăm și tăiem mărunt rubarba. Curățăm și spălăm căpșunele. Punem fructele la fiert într-un vas încăpător pentru 10 minute. Adăugăm zahărul și mai fierbem 4 minute. Facem proba de gelifiere , adică verificăm dacă s-a închegat gemul nostru. Stiți, o lingurița pe o farfurie rece de porțelan ... Apoi adâugăm zema de lămâie, turnăm gemul fierbinte in borcnele sterilizate, le lăsăm să se răcească cu fundul în sus și gata ! Avem o bună bucată de vreme un gem delicios pentru dejunuri de duminică! 

Gelee de soc cu suc de mere

 O nouă rețetă a Michaelei, care și-a propus să realizeze mai multe rețete de conserve în această vară. Vom avea deci și o serie de rețete dincămara Michaelei pe lângă cele, dejatradiționale din camara Arjanei, care de altfel s-a reînnoit ci frigider încăpător si rafturi noi! 

20 de inflorescențe de soc 

Sucul de la două lâmâi

2 l de suc de mere 

1 kg de zahăr gelifiant pentru gemuri 

Intriducem inflorescentele spălate si scuturate bine în sucul de mere și lăsăm sa se extragă aroma timp de 24 de ore. Trecem lichidul printr-o sită deasă.  Adăugăm sucul de lămâie si zaharul, mestecăm bine, punem vasul pe foc și lăsăm sa clocotească 4-5 minute. Introducem compoziția în borcane sterilizate și lăsăm să se răcească cu capul în jos. Putem să le păstrăm la rece până la un an. 

Sirop de soc

 

                                          

  

O lămâie

O portocală

25 g de sare de lămâie

1 kg de zahăr

25 de flori de soc

1l de apă

                                                   

 

Iată o foarte reușită rețetă oferită nouă de Michaela. Să ne bucurăm de ea, și să facem și altceva din soc decât obișnuita socată. Stiți deja că eu sunt adepta produselor biologice, adică altfel spus curate, fără aditivi, fără conservanți, fără coloranți. Rețeta aceasta îndeplinește toate condițiile. Puteți fără grijă să o oferiți puișorilor vostri, precum o vom face și noi. 

Spălăm cu apă fierbinte lămâia și portocala, le tăiem felii.

                                 

Fierbem un sirop cu zahăr și sare de lămâie.

                                            

 

 Alegem un vas potrivit, bine ar fi de lut sau porțelan, și introducem în straturi feliile de lămâie și portocală precum și florile de soc. Turnăm deasupra siropul fierbinte. Acoperim vasul și îl lăsăm să stea să se extragă aromele timp de 3 zile, mestecând din când în când. 

  

Trecem apoi lichidul printr-o sită deasă acoperită cu un tifon. Dăm în clocot siropul și îl depozităm în sticle la întuneric și la rece. Putem să îl păstrăm cel puțin un an. 

Supă de cartofi cu leuștean verde

                                   

  

Supa sau ciorba de cartofi este o mancare de toamnă sau de iarnă, cu afumătură,  care să încălzească, să iți dea putere și energie în gerul lui Cremene.  Vara, nu-i așa, nu ne prea arde de supe din astea consistente...mai mult de salate, de grătare și bere rece...

Dar cu zilele acestea ploioase, mi s-a făcut poftă de o supică bună și am adaptat supa nooastră la condiții mai văratice. 

Cartofi noi, ceafă de porc proaspătă  și leuștean verde din grădină. 

Vecinul meu are o adevărată grădină de zarzavaturi. Eu...posed doar o tufă de leuștean, un trandafir cățărător și un pomișor de magnolie. Sunt grozav de mândră de plantele mele, iar tufa de leuștean mi-e foarte de dragă pentru că am primit-o de la Mioara acu vreo patru -cinci ani și pentru că se încăpătânează  să răsară în fiecare primăvară...

Frigărui de curcan cu cremă de parmezan și cartofi dulci

                                  

  

 Ne uităm cu plăcere la televizor la emisiunile de gătit ale marilor bucătari. Urmărim în Internet blogurile lor culinare și suntem tentați să reproducem rețete. În ultimul timp se bucură de popularitate, prin scris, apariție dar și prin proiecte menite să îi învețe pe români să gătească și să mănânce altfel decât erau obișnuiți, Adi Hădean. Și nouă ne place de el , și iată Arjana s-a inspirat: 

Fritatta cu dovlecei și cașcaval

                                    

O omletă la cuptor, ce poate fi un dejun de duminică! Rețeta Arjanei : 

Ingrediente:

4 ouă

2 linguri de ulei de măsline

1 zucchini

3 fire de ceapă verde

50 grame cașcaval ras

sare

piper

2 – 3 roșii cherry

Se taie bastonașe dovlecelul și se dinstuie cu ceapa verde tăiată rondele în o lingură de ulei. Se lasă până scade lichidul, amestecând din când în când. Se bat ouăle cu o lingură de ulei, sare și piper, se adaugă dovlecelul cu ceapa și cașcavalul ras. Se toarnă compoziția într-o formă termorezistentă. Se taie roșiile rondele, se mai presară puțin cașcaval și se pun în cuptorul încins circa 20 minute la temperatură medie.

Platou marin (Frigarui cu Coquille Saint-Jacques învelite în bacon)

                                                

   

Cred că vă va da mai multă bătaie de cap să cumpărați proaspete aceste regine ale scoicilor, preferatele gurmanzilor, decât să pregătiți această rețetă! Sigur, în porturile Mediteranei sunt pe toate strazile. Dar cred ca între timp le gasiti  și în magazinele noastre specializate pe pește sau în supermarketuri mai bine garnisite. Iata un exemplu: http://www.triadefish.ro. Nu încercați cu scoici congelate, nu sunt bune!

O idee culinară oferită de Mioara. 

Exclusiv și rafinat. 

Deci: pentru 3 persoane 

12 scoici Saint -Jaques proaspete, mai precis mușchiul alb 

12 feliuțe subțiri de bacon

Sare 

Piper

O lâmâie 

Ulei de măsline 

3 creveți mari 

Bețe de frigărui 

Marinati carnea albă a scoicilor în zeama proprie plus zeamă de lămâie sare și piper.

Înveliți fiecare bucată într-o felie de bacon, încălziți grătarul. Ungețiți-l cu ulei de măsline. Plasați pe câte o țepușă de lemn câte patru  bucăți de scoici. Frigeți la foc bbq iute câte un minut, maxim două pe gratar, pe fiecare parte. 

Alăturați  scoicilor și câte un crevete urias sau cate o langustina de persoană (dacă aveți). Decorați cu felii de lămâie! 

Nu uitați de un Martini alb sec cu gheață !