Legume la cuptor

Eu folosesc, de obicei:

Cartofi dulci

Broccoli

Ardei grași roșii, galbeni

Zucchini

Ceapă mică dulce 

Dar puteți folosi și alte legume pe care le aveți la îndemână .

Le curăț și le tai bucăți mari.

Le marinez in ulei de măsline, piper, sare (eu am mereu sare cu ierburi aromate) câteva ore înainte de a le băga la cuptor, la 200 - 210°C, pentru 30-35 de minute.

În felul acesta legumele iși păstreaza proprietățiile nutritive, sunt decorative și se potrivesc in aceeasi măsură la carne sau la peste , 

De altfel,,,tot mereu cartofi, oricât ne-ar fi de dragi ? 

• 
  

Despre bunici si fursecuri cu miere

Despre bunici, si nu oricare bunici, ci acelea care locuiesc departe și care, de Crăciun, trimit un pachet cu prăjituri.

Eu am fost sau sunt, cu foarte mare incântare, două lucruri în același timp: nepoată și bunică. 

Am fost nepoată cu mare drag, m-am simțit  mai acasă la bunicii mei, mult mai mult ca acasă la mine, îi port cu mine mereu chiar acum când, și eu la randul meu, sunt bunică. Și înca una care are fericirea sa iși vadă nepoțeii des, la una - două saptamâni .

Deci reteta pe care o postez azi o dedic bunicilor. Bunicilor care iși iubesc nemăsurat de mult dar in liniste, discret și de departe nepoții, și cărora le trimit de Crăciun un pachețel .

Mi-am amintit de bunica mea Omi, care locuia departe de noi, la Târgu Mureș, și care ne trimitea de Crăciun un pachet. Doar acum realizez ce ani grei au fost aceia, anii ´60 când venea pachetul lui Omi, cu salam de biscuiți, un fenomenal salam de biscuiti....nu mai trebuie să spun că acel gust nu îl mai pot reproduce, și nici textura, oricât m-aș stradui...Veți râde desigur...salam de biscuiți...da! Și salamul de biscuiți poate fi fenomenal!

Mai apoi, de Craciun, ani la rând, sosea un pachet cu aceste prajiturele pe care vreau sa vi le prezint azi, în care soacra mea punea toata dragostea ei pentru noi. Erau mereu aceleasi prajiturele  uscate cu miere, ca sa reziste drumului lung cu trenul in ierni grele.

Aveau intotdeuna aceeasi culoare si acelasi gust, aratau exact la fel ca mărime, aveau aceeasi textură, erau și multe pentru că soacra mea facea o cantitate dublă, le cocea in cuptorul ei vechi cu placi de faianță și bare de alamă...Erau prajiturelele care, oricat ar fi fost de multe, pana la Anul Nou dispăreau in gurile copiilor, mestecate cu un zâmbet de plăcere, mezespuszerli de la nagymama...

Când m-am hotarat sa le coc anul acesta, m-am gândit cum copiii mei, care numai pentru mine mai sunt copii, vor exclama: 

Ah, prajiturile lui nagymama, ce de mult nu am mai mâncat...ca  apoi, gustându-le, să spună: dar nu sunt așa bune cum erau atunci, le lipseste ceva...nu stiu ce...Eu știu! Le lipsește dragostea de departe a bunicilor care isi văd nepoții doar odata sau de două ori pe an, care de multe ori petrec Crăciunul singure dar care cu cateva saptamani inainte, in fiecare an, se pregătesc ca, din puținul lor, sa trimită un pachețel.

O vad și acum pe soacra mea, cu mâinile ei mici și uscate, mestecând încet, cu măsură, intr-un vailing mare, cu o lingură veche de lemn, aluatul de papanași. Așa cum o văd deschizând ușa la camară și scoțând pentru copii un borcan de compot de pere.Ce compot!....nu mă încumet să încerc să îl fac. Nu am nici perele din vechiul păr din fața geamului și nici răbdarea ei. S-au dus toate. Nici casa nu mai e...bătrânii se odihnesc in cimitirul de pe deal, iar de vizitat, nu îi mai viziteaza nimeni .

Fursecuri cu miere 

Aceasta este rețeta soacrei mele, fursecuri cu miere. Am gasit-o intre multe foi pătate si îndoite, cu rețete scrise in grabă... Am făcut prajitura cu dragoste si recunostiință. Pentru toți acei ani in care, de departe, se trezea dimineața și se gândea la noi.

• 200 g de miere
• 100 g de zahar praf
• o lingurită de scorțișoară 
• o linguriță de bicarbonat de sodiu alimentar
• 800 g de faină 
• trei ouă intregi 
• 250 g de unt 
• un ou pentru uns 

Am cântarit mierea si zaharul și le-am pus pe foc adăugând apoi untul, am lăsat să fiarbă un pic, am tras pe margine și am adăugat faina, bicarbonatul de sodiu, un pic de sare și scorțișoara. Am amestecat bine un aluat vârtos. L-am lăsat in frigider o jumătate de oră, am întins apoi pe rând suluri de 1 cm diametru din care am taiat si format bilute de aluat pe care le-am uns, pe fiecare in parte cu un pic de ou bătut. Le-am copt in cuptorul preîncalzit la 170 de grade Celsius. 

Sunt niste prăjiturele care se frăgezesc prin ședere, se păstreaza bine in cutii de metal inchise, la rece .

Ciorba de vacuta

 

De vreo doua saptamani am vizita unor prieteni dragi pe care cititorii fideli ai blogului meu ii cunosc, Mioara si Nutu. Ei ma viziteaza deseori la sfarsitul verii, in drum spre resedinta din sudul Frantei. Am mai povestit cum gatim impreuna, sau cum gateste Mioara, uneori chiar si Nutu vrajeste cate o reteta. 

De data asta am avut chef de o ciorba de vacuta, Mioara a pregatit-o cu rabdare si cu drag. A iesit perfect. Gustoasa, imbietoare, aromata, acrisoara, asa cum trebuie sa fie. Am hotarat, deci, ca o postam, sa va amintim acelora care ati uitat ce buna e o ciorbica, si sa le deschidem gustul acelora care, poate, nu au gatit-o niciodata. 

Pentru 4-6 portii avem nevoie de:

•  o ceapa mare
• 2-3 morcovi
• o telina mica 
• 2 radacini de patrunjel
• 1-2 radacini de pastarnac
• o gulie ( sau nu) 
• 500 de g de carne de vita din pulpa, daca e sa fie ciorba de vacuta, atunci carne de manzat
• o lingura de frunze de patrunjel tocat 
• un pachet de concentrat de bors de la dr.Oetcker  cu frunze de leustean, sau 1/2 l de bors.

La nevoie, putem  acri si cu zeama de varza sau bulion. Noi preferam borsul, si in forma concentrata. Dr Oetcker ne asigura ca nu contine nici un fel de adttivi. 

Incepem prin a pregati ingredientele. Tocam marunt ceapa si taiem cubulete mici legumele. Daca nu am cumparat carnea gata taiata pentru gulas, o taiem si pe aceasta cubulete.

intr-o oala incapatoare calim, fara a o praji ,ceapa, adaugam carnea pe care o intoarcem si pe ea in uleiul incins cat sa isi schimbe culoarea, saram si turnam apa, 2-3 l , lasam totul sa fiarba pana se inmoaie un pic carnea. Adaugam legumele, praful de bors, piparam si mai dam gust si, cand totul a fiertt bine, adaugam patrunjelul tocat. 

Servim cu smsntana. Si, eu nu stiu cum sunteti voi,  mie imi place sa mananc ciorba cu o felie de paine taraneasca proaspata. 

Va doresc sa savurati ciorba asta in duminca care vine. Pofta buna !

Sparanghel verde cu rosii si parmezan

 

Vremea sparanghelului alb a trecut, precum stiti , nu se mai recolteaza, in mod traditional , dupa 24 iunie. Dar sparanghel verde , proaspat, gasim tot anul.

Iata de ce , putem, intr-o zi de vara, sa gatim acest fel rapid si usor de realizat, fara carne, fara prea multe calorii.

Sa vedem : 

 Pentru patru portii :

• 2 legaturi de sparanghel
• 200 g de rosii cherry
• 2-3 linguri de parmezan proaspat ras 
• ulei de masline 

Incalzim cuptorul la 180 de grade. Taiem 2-3 cm din capetele tulpinitelor de sparanghel, numai bine partea lemnoasa. le spalam sub jet de apa si le zvantam. Le plasam intr-o tava de email sau o forma termorezistenta lunguiata. Taiem rosiile spalate in doua, le plasam intre tulpinile de parmezan , stropim cu ulei de masline, presaram parmezan si dam la cuptor cam 20-30 de minute pana cand se inmoaie si gratineaza sparanghelul si rosiile. 

Prajitura cu caise

Nu demult am fost invitata la petrecerea de botez a unui baietel. Un baietel foarte dragut, noul meu vecin. A fost o petrecere in familie, in gradina casei noastre, la care s-au adunat rudele apropiate si cativa prieteni. Mi-a amintit un pic de o dupa masa de vara in sudul Frantei,  lucru care m-a inspirat la aceasta reteta de tarta cu fructe . 

Sunt convinsa ca va va placea, de aceea ma grabesc sa v-o impartasesc.

O tava de tarta cu un diametru de 24-26 cm 

cuptorul incalzit la 180 de grade 

hartie de copt

pentru aluatul fraged cu care tapetam forma avem nevoie de :

• 200 g de faina
• 100 g de unt foarte rece 
• un galbenus frecat cu 1-2 linguri de apa rece
• 50 g de zahar pudra
• cateva picaturi de esenta de vanilie

Frecam untul cu faina pana obtinem o masa faramicioasa, adaugam zaharul si apoi galbenusul cu apa si esenta de vanilie . fie ca folosim robotul fie nu,framantam un aluat omogen si il lasam in frigider, acoperit cu o folie alimentara , 30 de minute.

Taiem un cerc din hartia de copt si il plasam pe fundul tartei. im lipsa , puteti sa ungeti peretii si sa presarati faina . 

intindem aluatul, captusim forma cu el si il lasam apoi ia in frigider pana pregatim umplutura.

2 oua

100 g de unt

100 g de zahar

140 g de migdale macinate 

75 g de faina 

8-10 caise sau piersici taiate felii 

Amestecam ingredientele , fara fructe, desigur. Obtinem o crema consistenta pe care o intindem peste aluatul fraged in forma . Din loc in loc plasam fructele . coacem tarta 40-50 de minute la 180 de grade. 

Dupa 30 de minute acoperim prajitura cu o folie de aluminiu ca sa nu fie prea inchisa la culoare la suprafata. Incercam cu un betisor, ce trebuie sa ramana curat daca s-a copt. O lasam sa se odihneasca in tava 10 minute. O pudram cu zahar si o putem servi si cu o lingurita de smantana groasa sau frisca. 

Supa de sparanghel cu crochete de paine si de sparanghel verde

 

Am postat in decursul anilor cateva retete de supa de sparanghel. Mie imi place leguma asta foarte mult , si pe langa München este o regiune renumita pentru sparanghelul de mare calitate. I-a venit iar vremea, e o placere sa treci prin oras sau la piata si sa vezi tejghele in are liber care ofera aceasta leguma intre legume. Am vorbit despre felul in care se curata, cum se fierbe, cum se serveste, gasiti toate informatiile aici. 

De data asta am gatit o supa in care am folosit sparanghel alb, proaspat, taiat in bucati, fiert intr-o zeama de legume. Noutatea de fapt este ca am adaugat, pentru mai multa aroma niste asa zise crochete, de fapt bucatele de sparanghel verde prajit in unt. Bine am facut, cele doua feluri de sparanghel au armonizat perfect, supa a fost aromata si s-a mancat cit ai zice "peste" ( ma intreb daca mai foloseste cineva expresia asta...probabil nu )

Deci pentru patru portii avem nevoie de :

• 500 g de sparanghel alb
• 1,5 l de zeama de legume sau apa plus un cub de bio concentrat de legume
• sare
• o lingurita de zahar 
• o lingurita de zeama de lamaie
• un galbenus
• 200 ml de samatana lichida ( eu am folosit, din motive de facut economie la calorii o smantana cu 7 % grasime )
• 10 g de unt 
• o chifla veche de o zi 
• 2-3 tulpini de sparanghel verde 

Am spalat spsranghelul, l-am curatat avand grija sa tin cojile pentru alta ocazie . Se pot congela foarte bine .

Am taiat sparanghelul bucati de 2-3 cm, si am pus deoparte varfurile . 

Am pregatit o oala cu zeama de legume, pe care am mai dres-o cu sare si zahar si cand s-a incalzit am adugat sparanghelul taiat bucati . Am lasat sa fiarba pana s-a inmuiat bine, mai mult decat daca l-am gati altfel, pentru ca in acest caz il maruntim cu mixerul pana obtinem o crema. Batem smantana cu galbenusul, adaugam la crema de sparanghel, mai gustam si omogenizam odata, adaugam si un pic de zeama de lamaie. 

Separat curatam si taiem treimea inferioara, cea lemnoasa a sparanghelului verde, il maruntim in bucati de cam un centimetru, topim intr-o tigae untul si prajim usor, sa capete o culoare fromos de caramel deschis sparanghelul verde. il scoatem si in restul de unt prajim painea taiata in prealabil in bucatele . Toate aceste operatiuni le putem face in timpul in care fierbe sparanghelul in zeama de legume. 

servim supa calda cu sparanghel verde si crochete de paine prajita . daca vreti , puteti presara patrunjel verde tocat. Eu nu am avut. de stircat, nu strica. 

Vinete umplute la cuptor

Noi inclinam sa folosim vinetele in salata de vinete, fara discuite o inventie teribila, si sigur salata de vinete romaneasca e mai buna decat oricare se mai gateste prin Balcani , Dar iata o varianta de mancare, care sigur va va atrage atentia. 

 Pentru patru portii avem nevoie de :

• Patru vinete
• 500 g de carne macinata , eu am avut carne de vita, mi s-a parut mai potrivita
• Doi morcovi
• O ceapa
• Doi-trei catei de usturoi
• Doua linguri de ulei de masline plus doua lingurite pentru stropit vinetele
• O conserva de rosii bucati sau intregi in suc propriu
• Un ardei
• O lingurita de cimbru proaspat sau uscat
• Sare 
• Piper
• 50 g de cascaval taiat fidea

Am spalat vinetele, le-am taiat codita, le-am taiat in lungime si am scobit miezul asa incat sa ramana o margine de un centrimetru aproximativ, le-am sarat, si stropit cu un pic de suc de lamaie sa nu se innegreasca.

Am curatat si maruntit ceapa si usturoiul, apoi morcovii i-am curatat si taiat felii. Puteti foarte bine folosi si morcovi congeleti gata feliati, din care luati trei-patru linguri.

Am incalzit uleiul intr-o tigaie, am adaugat ceapa si usturoiul, le-am calit usor, am adaugat morcovii , apoi carnea macinata, si am lasat totul sa se prajeasca si sa se inmoaie cam 10 minute. am adaugat apoi ardeiul taiat felii subtiri, conserva de rosii, o jumatate de ceasca de apa,  si am lasat totul sa piarba cam 30 de minute. Scurt inainte de a fi gata am asezonat cu sare, piper si cimbru .

Am scurs vinetele, le-am umplut cu amestecul de carne, am preasrat cu cascaval si am plasat vinetele umplute intr-o tava potivita. intre ele am turnat sosul de rosii ramas din prajirea carnii. Am plasat tava in cuptorul incins la 180 de grade si totul a fost gata dupa 40 de minute. in acest timp vinetele se vor innmuia, si le putem consuma cu coaja cu tot, iar cascavalul va forma o crusta crocanta.

Vinetele astfel pregatite pot fi servite la cina ca antreu, sau ca fel principal cu orez fiert sau cartofi pure . 

Un vin rosu , Merlot sau Cabertet intregeste cina.

Triunghiuri cu alune și migdale

 Știm cu toții ce sănătoase sunt nucile, migdalele, alunele . De ce să nu le folosim,  deci la realizarea unor prăjiturele cu care să ne mai îndulcim după-mesele ? De altfel , aceste triunghiuri, cu câteva componente exotice,  fiind lipsite de produse animale , se păstrează bine, se pretează a fi luate la un pick-nick la iarbă verde, pentru o mică ronnțăială în timpul unei plimbări în natură, sau, de ce nu, la o invitație în grădina, cu  prietenele care preferă sa se hrănească vegan  . 

Avem nevoie de:

• 240 g de făină integrală, de secară sau de grau
• 60 g de făină de cocos ( la magazinele asiatice)
• 70 g de zahăr brun 
• Un pachețel de zahăr vanilat 
• 150 g de margarină topită
• O lingură de ulei de cocos 
• Sare
• Două linguri de făină de soja
• 
  
• Pentru crusta crocanta
• 
  
• 150 g de alune zdrobite 
• 80 g de migdale zdrobite
• 70 g de zahăr  brun 
• Sare
• 90 g de margarină 
• Trei linguri de apă 

Procedăm in felul următor : 

Topim margarina și o amestecăm cu uleiul de cocos . Adăugăm componentele uscate și frământăm un aluat care va fi destul de vârtos . Îl întindem sau îl presăm intr-o tavă de copt tapetată cu hârtie de copt . Ungem blatul cu jumătate din conținutul unui borcan de gem acrișor, de preferință de afine sau coacăze roșii.  

Pentru crustă, prăjim ușor alunele și migdalele zdrobite, într-un vas potrivit, adăugăm zahărul amestecând cu grijă, apoi margarina . Masa astfel  obținută o turnăm peste blatul uns cu marmeladă, iar apoi coacem prăjitura, în cuptorul preîncâlzit , timp de 25-30 de minute, la 175 de grade . Impărțim blatul în trei , tăiem pătrate , apoi triunghiuri . Prăjitura se frăgezește foarte bine dacă e ținută o zi la rece .

V-am oferit aici o variantă exotică și strict vegetariană de triunghiuri cu alune și migdale .

Vor ieși la fel de bune dacă , din lipsă de timp sau de magazine asiatice potrivite, veți folosi făină integrală de grâu, 160 g de margarinâ sau unt topit și veți renunța la uleiul de cocos și făina de cocos . Aș fi fericitâ să îmi împărtășiți experiența voastră . 

Supă de primăvară cu leurdă ouă și ridichi

Această supă proaspătă și cu aromă de primăvară a fost realizată de prietena mea Michaela care ne-a mai vizitat de câteva ori în bucătăria lui Gușuliță. Mie îmi plac foarte mult supele acestea care folosesc primele frunze verzi, fie salată, fie măcriș, fie leurdă . 

Farmecul acesteia constă din îmbinarea rafinată a aromei de usturoi cu gustul onctuos al oului fiert și cu prospețimea ridichilor .

Pentru patru porții avem nevoie de :

• O legatură de ceapă verde 
• O legătură de leurdă 
• Două linguri de ulei de rapiță sau de floarea soarelui
• 500 -700 ml de supă de legume sau un cub de concentrat BIO
• Două ouă 
• O jumătate de legătură de ridichi
• Doi cartofi 
• Sare, piper
• O cutie de smântână de frișcă de 150  g
• Patru lingurițe de smântână groasă pentru decor 

Începem prin a curăța și pregăti zarzavaturile. Fie fierbem dintr-un morcov, un pătrunjel, o felie de țelină și o ceapă mică, o supă clară de zarzavat, fie adăugăm un cub de concentrat de zarzavat la 500 ml de apă și fierbem scurt.

Curățăm și tăiem felii subțiri partea albă a cepei de primăvară, păstrând codițele verzi. Spălăm și tăiem fidea leurda, curățăm și tăiem în felii subțiri ridichile. Curâțăm și tăiem cubulețe cartofii. 

Fierbem ouale in asa fel, daca reusim , ca galbenusul sa fie inchegat dar nu foarte tare. 

Încălzim uleiul, călim la foc mic ceapa și leurda având  grijă să păstrăm câteva felii pentru decor . Adăugăm cartofii și apoi supa clară de zarzavat. Fierbem 15-20 de minute,  adăugăm smântâna, omogenizăm cu un mixer, mai punem pe plită câteva minute, asezonăm cu sare și piper iar apoi turnăm supa în farfurii și o decorăm cu jumătățile de ou, ceapă verde și leurda tăiată subțire. O pâine proaspătă, albă, gen baguette se potrivește de minune. Ba chiar și un pahar de vin alb. 

Likör de oua

 

Buna dimineata, prieteni ! 

Azi vreau sa va propun o reteta care sa va faca mai placuta Vacanta de Pasti . De data asta nu o prajitura ci ceva lichid si cu alcohol. care insa se potriveste , dupa mine, de Pasti. mai ales in lunea mare,  cu o  prajitura, dupa masa:  Un paharel de likör de oua facut in casa. dar ce sa ne batem capul, spuneti voi ? Doar putem cumpara ! 

Nu e mare bataie de cap, spun eu !  Este o bucurie sa il prepari singur. Am reteta ideala, de la o sursa de mare incredere. 

Dar pentru asta, o mica poveste.

 Precum stiti, inca de la inceputul secolului XX Timisoara a fost un oras industrial. Puteti spune ce vreti, cultura etc. Nu, Timisoara a fost , in cadrul Imperiului, un oras industrial, printre cele mai dezvoltate. A avut fabrica de zahar, de tigari, mai multe mori, fabeica de palarii, de pantofi, filaturi de lana, fabrica de stofe , de sapun , de vopsele si, nu in ultimul rand, o fabrica de spirt. Din toate s-a ales praful, dar asta e alta poveste, poate instructiva, dar nu vesela. 

Scurt inainte de razboi si  inainte de nationalizare, proprietarul fabricii de spirt era un onorabil Dr, Kimmel. Reteta mea de likör de oua este reteta acestui domn. Din pacate nu am reusit sa aflu mai multe despre biografia acestui domn, in afara faptului ca a fost bunicul unei colege de servici, va sunt recunoscatoare daca imi oferiti amanunte. 

Oricum, numele a fost pentru mine garantie, am incercat-o, a reusit si m-am gandit ca poate doriti si voi sa o incercati. Cantitatile le puteti, desigur, schimba, proportional.

Avem nevoie de :

500 g de zahar

praf vanillat sau miez de baton de vanilie

100-150 ml de apa

Cinci  oua

250 ml de lapte

250 ml de alcohol de preferinta de 96%

Stiu ca nu e usor de procurat, puteti inlocui si cu rom, de 50% sau 80 % daca nu aveti alta solutie.

Nu va recomnad nici vodca, nici gin, nici tuica ( doamne fereste ! ) 

Din apa si zahar fierbem la foc mic un sirop legat. Il incercam daca e gata prin a turna cu grija un fir subtire de sirop,o picatura, intr-un pahar de apa rece. Daca picatura se dizolva pe fundul paharului, fierbem siropul in continuare. ideal este sa prindem momentul oportun, in care picatura de sirop ramane in mod vizibil in paharul cu apa. Atunci il luam de pe plita, il racim prin amestecare pana are temperatura corpului. Daca siropul e prea inchegat se va zaharisi. Nu cadeti in panica, adaugati  100 ml de apa si il fierbeti din nou. 

Adaugam pe rand in siropul racit ouale intregi, omogenizand de fiecare data. Apoi adaugam in fir subtire laptele amestecand continuu, si la sfarsit alcoholul. 

Turnam likörul in sticle curate si uscate si il lasam sa se matureze una doua saptamani . Se pastreaza bine daca rezistam sa nu il bem !

Va doresc mult succes !

Salata de linte si morcovi

 

Aceasta este o salata ce se mananca calduta, are un gust surprinzator datorita unei combinatii inedite cu un dip/ sos de mustar, si poate  fi o cina usoara sau o garnitura la o felie de somon la gratar.

Pentru 6 portii avem nevoie de :

• 500 g de morcovi
• 400 g de linte 
• 1 l de supa clara de zarzavat din concentrat instant bio 
• doi catei de usturoi
• o ceapa
• 4 lingurite de ulei de masline 
• o foaie de dafin
• cimbru
• rozmarin
• sare 
• piper 
• 3 linguri de mustar , de preferinta Dijon
• doua linguri de patrunjel verde 
• o esalota sau o ceapa mica 

Punem la inmuiat lintea intr-un litru de apa cam jumatate de ora inainte de a ne apuca de treaba. curatam si maruntim ceapa, apoi curatam si taiem rondele morcovii. Incalzim intr-o cratita 2 lingurite de ulei de masline, adaugam morcovii si ceapa si le rumenim vreo 7-8 minute, fara sa se arda. adaugam lintea scursa, aruncam zeama, adaugam usturoiul taiat felii, frunza de dafin, supa clara de zarzavat si fierbem totul incet vreo 30-40 de minute pana si morcovii dar si lintea s-au inmuiat iar supa a scazut. Adaugam spre sfarsitul fierberii cimbrul si rozmarinul maruntit, in cazul in care sunt proaspete, sau o lingurita din fiecare daca sunt uscate . Pregatim crema de mustar mestecand ceapa maruntita cu 2 lingurite de ulei de masline si trei de mustar. Turnam acest sos peste salata de linte care s-a racit la temperatura camerei . O servim cu un gratar de somon sau o feile de somon pregatita la cuptor la temperatura joasa in asa fel incat sa fie frageda si usor roz in interior.

Prajitura cu morcovi de post sau vegana

 Nu stiu  daca acest termen, vegan, s-a incetatenit si in romaneste, dar in principiu este vorba de produse care nu contin nici un element animal. Nici lapte, nici oua. Putem sa le zicem si de post...deca vrem. Si pentru ca abia a inceput Postul mare . m-am gandit ca poate veti dori sa folositi aceasta reteta in bucataria voastra. O am de la o colega, prajitura este foarte buna, daca ar fi sa fiu rea as spune neasteptat de buna. De altfel, nu demult am postat o varianta clasica, Aveti reteta aici.

La preiucrare, s-ar putea sa vi se para un pic uscata, nu are oua, dar dupa coacere va fi zemoasa si buna, va promit. 

Nu ezitati sa va bucurati prietenii si familia cu o prajitura buna, respectand totusi cerintele riguroase ale Postului Mare.

Avem nevoie de:

• 300 g de morcovi rasi
• 300 g de faina
• 225 g de zahar
• 150 g de mogdale macinate
• 150 ml de lapte de migdale sau soja
• 1 1 1/2 lingurita de zahar vanilat
• 75 ml de ulei 
• o libgurita de scortisoara macinata
• 2 lingurite de praf de copt
• 1 lingurita de bicarbonat de natriu ( Natron )
• un praf de sare 
• o lingurita de zeama de lamaie
• doua lingurite de otet de mere 
• 200 g de zahar praf pentru glazura 
• 30-35 de ml de lapte de migdale sau de soja 

pregatim o forma de tort de 24/26 de cm tapetand-o cu hartie de copt. incalzim cuptorul la 180 de grade Celsius. Curatam si radem fin morcovii ( vom avea nevoie de 300 g de morcovi rasi) 

Amestecam prima data componentele uscate, cum facem pentru Muffins, deci faina, zaharul, praful de copt, migdalale macinate, scortisoara, bicarbonatul. intr-un vas separat amestecam laptele de migdale cu uleiul, zeama de lamaie si cantitatea mica de otet adaugand apoi morcovii rasi. In final amestecam pe rand componenta solida cu cea lichida si vom avea o masa relativ uscata,  dar nu va speriati, asa trebuie sa fie. O turnam in forma, nivelem si o coacem 30-35 de minute la 180 de grade. Lasam prajitura sa se raceasca bine inainte de a o scoate din forma. 

Pentru glazura amestecam la rece zaharul praf cu 30 ml de lapte de migdale.  turnam glazura pe suprafata tortului si ornam, daca vrem, cu fistic sau migdale zdrobite.

Gratin usor de cartofi

Sunt conviinsa ca va va place aceasta reteta. Eu am gasit-o pe pagina Wheight Watchers, un concept de succes de a pierde kilograme in plus, si, pana la urma , de a manca sanatos . Am incercat-o, si fiindca mi-a placut, m-am hotarat sa o impart cu voi.

Puteti sa o serviti  cu o salata, de rosii, de exemplu, sau ca si garnitura, langa un piept de pui la gratar. 

Pentru doua portii , ca fel principal,sau patru de garnitura, avem nevoie de :

• 600 g de cartofi
• 300 ml de lapte
• o ceapa de preferabil alba
• 2 linguri de smantana groasa
• sare
• piper
• un varf de cutit de nucsoara rasa
• 3 linguri de parmezan ras
• unt pentru uns forma
• usturoi tot pentru uns forma

incalzim cuptorul la 180 de grade, curatam cartofii si ii taiem felii foarte subtiri, e bine chiar daca avem o razatoare pe care o putem regla la 0,5 cm . curatam si taiem solzisori si ceapa.

Amestecam laptele cu smantana si le punem la fiert intr-o cratita suficient de mare sa incapa apoi si cartofii pe care ii adaugam  impreuna cu ceapa taiata felii,la laptele fierbinte. Dam un clocot 3-4 minute. Varsam continutul intr-un vas termorezistent, pe care l-am frecat cu unt si usturoi pisat, saram, piperam si adaugam nucsoara rasa dupa gust.

Presaram parmezanul ras si plasam vasul in cuptor pentru 45-50 de minute, pana cartofii sunt gata  fierti si imbibati cu sos,  iar suprafata rumenita. 

Cred ca v-am trezit interesul, si maine cand va intoarceti de la birou sau de pe unde lucrati , va puneti pe treaba. As fi incantata sa aud parerea voastra. 

Oricum, multumesc echipei de la Weight Watchers !

PS Daca voi avea succes in a slabi si manca in acelasi timp cu drag si pofta, va las sa stiti si voi !

Prajitura suedeză cu morcovi (carrot cake, morotskaka)

Morcovii se pretează teribil de a fi folosiți în prăjituri, le dau o dulceață naturală care face să economisim zahărul alb, au și proprietatea de a conferi prospețime și culoare frumoasă, ca să nu mai vorbim de faptul că sunt sănătoși prin conținutul de beta carotene.

Această minunată prajitură suedeză cu morcovi, cu gust de iarnă și sărbătoare, a fost descoperită și experimentată de Mioara. Iată ce ne zice ea :

O prăjitură uimitor de gustoasă dacă ne gândim la ingredientele relativ modeste. Am mâncat-o de câteva ori în Suedia, de fiecare dată mi-a plăcut, dar nu am făcut-o până în aceasta iarna. Toată lumea, fără excepție, a fost încântată, așa că am preparat-o de mai multe ori. Vă invit si pe voi.

Ingrediente:

4 ouă mari

• 4 dl (400 g) zahăr
• 150 g unt topit + 50 g ulei de floarea soarelui
• 6 dl (3 căni mari) de morcovi rași
• 4 dl (350g) de făină
• 2 lingurițe de praf de copt
• 2 lingurițe de bicarbonat
• 1 linguriță praf de scorțișoară
• 1 linguriță praf de cardamom
• Pentru glazură/ cremă:
• 200 g de brânză cremă albă gen Philadelphia
• 25 g unt moale
• 1 dl (80 g) zahăr pudră
• zeama de la jumătate de lămâie
• esentă de vanilie
• fulgi de migdale sau nuci
• 
  

Se bat ouăle cu zahărul. Se adaugă untul topit, dar răcit, amestecat cu ulei. Se adaugă apoi făina amestecată cu praful de copt și bicarbonatul. La sfârșit, morcovii rași. Se toarnă amestecul într-o formă unsă cu unt și tapetată cu pesmet sau făină. Se coace prajitura la 180° timp de 15 - 20 minute.

Se lasă blatul să se răcească complet. În timpul ăsta se amestecă bine ingredientele pentru glazură,  pană avem o cremă omogenă.Se întinde glazura si se decorează cu nuci zdrobite sau fulgi de migdale, prăjite în prealabil pentru culoare și gust. 

Asta e! Super simplu, dar de-a dreptul festiv !