luni, 16 ianuarie 2012

Supă de conopidă

A venit vremea de o supică bună....simplă, dar delicioasă, zic eu. O supă de conopidă, acrită uşor cu lămâie, îmbunătăţită cu ou şi smântână, şi care are la bază o zeamă de legume.
Mai demult, mult mai demult, în fiecare mâncare, dar mai ales la supe, pentru a intensifaca gustul, puneam, pac!, o lingură de vegeta. M-am dezbărat de acest obicei, şi bine am făcut, dragi prieteni. Pentru că aroma unei supe trebuie să vină de la legumele proaspete, alea pe care le avem în fiecare sezon. Şi am constatat că supele mele nu mai au acelaşi gust, cel dat de concentrate..., ci sunt surprinzător de variate şi de gustoase. În definitiv, înaintea erei concetratelor de tot felul, gospodinele, eventual....puneau o lingură de legume conservate cu sare...( şi, de aici, ideea...), dar cel mai bine şi cel mai bine, zic eu, este să fierbeţi legumele proaspete...ca bază, mereu: un morcov, o ceapă mică, o rădăcină de pătrunjel, o ţelină...şi de la zeama asta să porniţi...sau, dacă e mare graba, atunci, vă rog, apă. Apă rece, curată, proaspătă, fără E-uri. Dar să lăsăm teoria şi să vedem cum am preparat eu supa de conopidă, care le-a plăcut copiilor mei, mai ales lui Andrei, la masa de duminică.

Pentru 6 porţii:

o conopidă de aproximativ 1 kg
o ceapă mică
2 morcovi
o rădăcină de pătrunjel
o bucată de 200 g ţelină
un cartof mic 
frunze de pătrunjel tocate
un gălbenuş
100 ml smântână
o linguriţă făină
sare, piper, nucşoară

Am curăţat şi tăiat zarzavatul mărunt, iar conopida am desfăcut-o în buchete, pe care, pentru că erau foarte compacte, le-am decupat, de asemenea, în felii. Am înfierbântat o lingură de ulei într-o oală şi am călit zarzavaturile, cu excepţia conopidei. Când s-au înmuiat,  am turnat cam 2 l de apă şi, după ce zeama aceasta de legume s-a încins, am adăugat conopida şi am lăsat totul la foc mic, până s-au fiert legumele, am pus 2-3 linguri de zeamă de lămâie, sare, piper, un vârf de cuţit de nucşoară. Dacă nu aveţi, nu-i nimica. Dar dacă cumpăraţi un plic, sau o sticluţă, sau o nucă...le veţi folosi mereu.  Nucşoara dă o aromă rafinată diferitelor mâncăruri...mai ales supelor şi preparatelor din cartofi. Apropo de un vârf de cuţit... nu cred că-şi mai aminteşte cineva deliciosul skech cu Puiu Calinescu...3 bărbaţi care gătesc...ha, ha, ha !, s-au schimbat vremurile, azi gătesc mulţi bărbaţi, spre lauda lor ! 
În alt bol, am amestecat smântâna cu făina şi cu gălbenuşul, apoi, cu acest amestec am dres supa. În fiecare farfurie am presărat un pic de pătrunjel verde. Mmmmmmm!!!
Când va veni vara şi mă vor vizita părinţii mei, vă vom prezenta, eu şi mama, diferite supe creme, cum se pricepe ea să le meşteşugească, şi acele supe vă vor convinge cu siguranţă...

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu