Tarta cu cartofi dulci 

Cartofi dulci doua -trei bucati

Branza telemea sau Feta 150 g

Trei oua

200 ml de lapte

Baby spanac sau spanac congelat

100 g de cascaval ras

50 g de somon sau sunca afumata taiata felii subtiri

1-2 linguri de ulei de masline

Sare

Piper

Curatam  spalam si taiem rondele cartofii dulci si ii plasam intr-o tava de cuptor sau un vas de sticla termorezistent cu dimensiuni de 30/40 de cm, sau cum este tava voastra de cuptor. 

Saram si piperam , stropim apoi cartofii dulci cu uleiul de masline si introducem tava in cuptorul preincalzit la 170 de grade pentru 15-20 de minute.

 Cat timp se coc cartofii batem ouale cu lapte, si pregatim restul componentelor. ( faramitam Feta, fragmrntam spanacul congelat sau spalam si taiem coditele spanacului proaspat )

Scoatem tava, presaram peste cartofii deja aproape copti Feta, spanac si somon sau sunca. Turnam amestecul de oua cu lapte si presaram apoi cascaval. Lasam la cuptor inca 20 de minute sau pana se formeaza o crusta aurie.

Tarta poate fi consumata si calda si rece . E o buna alternativa la o tarta cu aluat .

Prajitura cu prune

 Acum ca e vremea prunelor, va propun aceasta prajitura simpla cu un aluat turnat , care insa il puteti folosi si cu alte fructe,mere sau caise sau piersici.

Pentru o tava normala (35/45 cm ) de cuptor avem nevoie de :

1 kg de prune

5 oua

250 g de zahar

250 g de unt

350 g de faina

un pachetel de praf de copt

sare

Topim untul. Batem ouale intregi cu zahar, adaugam untul topit si apoi faina cernuta si praful de copt. Turnam  aluatul intr-o tava de cuptor , daca e mai mica, va iesi prajitura mai inalta. Aranjam prunele la care am scos samburii si le-am desfacut in doua. Aranjam in asa fel incat sa fie plasate uniform pe toata suprafata. Coacem prajitura cam 40 de minute la 180 de grade , incalzire sus-jos sau la 175 de grade cu recirculare de aer cald.

Va creste frumos si e buna presarata cu zahar praf, un pic de scortisoara si eventual o lingurita de frisca batuta daca aveti . 

Reteta de chifle sau chiar paine a la Zoia

 In primul rand vreau sa va spun ca voi continua sa postez retete scrise si nu voi realiza deocamdata videouri pentru ca nu ma pricep. De altfel am primit din partea multor prietene si a multori prieteni ai lui Gusulita informatia ca le este mai comod sa citeasca o reteta decat sa urmareasca un filmulet.

Acum cateva cuvinte , nu multe, despre prietenie , pentru ca Zoia e o veche prietena si fosta colega de liceu.

Sigur ca ne-am pierdut din vedere in anii in care ne-a solicitat viata cu cele bune si cele rele . Ne-am regasit pe Facebook -iata si un lucru bun.

De atunci. Zoia. o persoana ramasa tanara in gand si in suflet, ne-a adunat pe unele dintre noi, foste colege, a lansat o grupa pe Whatsup unde palavragim vrute si nevrute. Europa si toata lumea asta e si mare si mica...dar posibilitatea de a ne intalni virtual ne binedispune, pana acoöo incat am reusit sa ne intalnim in iarna chiar face to face in Timisoara. Si, va marturisesc; a fost super fain ! 

Vorba lunga , saracia omului , stiti voi cum e cu proverbele ! Azi dimineata Zoia ne-a bucurat cu niste poze cu painici, chifle, spuneti-le cum vreti ! Am dat o stirgare : Zoia, retetaaa !

Zoia, draguta de ea, s-a executat si mi-a trimis reteta pe care acum o impart cu voi :

Faina 600 g

Lapte caldut 150 ml

Drojdie proaspata 1/2 pachet

Zahar o lingurita 

Iaurt 1/2 pahar mare

Sare dupa gust 

Unt 100 g

Seminte dupa gust ( dovleac, mac,susan etc)

Prima data maruntim drojdia, o amestecam cu lapte, zahar si o lingurita din faina , lasam sa creasca amestecul acesta sau altfel spus, sa se trezeasca drojdia, il turnam peste faina cernuta, adaugam iaurtul si sarea si framantam pana se desprinde aluatul de pa mana.

Adaugam o lingura mare de unt , framantam iar bine si lasam aluatul la dospit pana isi dubleaza volumul, ceea ce se intampla cam dupa o ora. 

Aluatul crescut frumos il intindem cam de 1 cm, il ungem cu unt, il rulam strans , il taiem in pariti egale din care vom forma chiflele noastre. Le ungem cu galbenus batut, presaram semintele si le mai crestem acoperite cu un stergar 30 de minute.

Incalzim cuptorul la 220 de grade celsius, introducem o cratita de preferinta de fonta cu apa pentru a crea abur, apoi tava cu chifle . coacem 15-20 de munute la 220 de grade si inca 10 munute la 160 de grade , adica reducem temperatura. 

in prima faza cresc frumos si in cea de a doua se coc sa fie pufoase si bine coapte in interior. 

Va doresc succes si ma bucur de feedback !

Fursecuri cu scortisoara

 In perioada aceasta de pregatire dinainte de Craciun in tara mea de adoptie, precum v-am mai spus si in alte dati, toatalumea coace Plätzchen, fursecurile de Craciun, prajiturele ce pot fi conservate mai multe saptamani in cutii metalice bine inchise. Se gasesc si in magazine alimentare, si in brutarii, pentru lumea mai ocupata cu cele zilnice. dar eu, acum in pensie, m-am hotarat sa aleg cateva retete, sa le fac acasa, si sa le daruiesc cu drag celor dragi, familiei si prietenilor. 

pe langa retetele deja publicate, a multor asa zise Plätzchen clasice , am gasit ieri, pe pagina produselor Dr.Oetcker , o reteta simpla de biscuiti sau fursecuri cu scortisoara, Si pentru ca aroma de scortisoara e nelipsita in bucatarii acuma , iarna , iata :

Pentru aproximativ 120 de bucati avem nevoie de:

300 g de faina cernuta

un varf de cutit de praf de copt

un pliculet de zahar vanilat

o lingurita de praf de scortisoara

un pic de sare

doua galbenuse

200 g de unt sau margarina

Pentru ungerea suprafetei fursecurilor inainte de copt :

o lingura de lapte 

o lingura de scortisoara cu zahar 

Amestecam ingredientele in ordinea in care le-am enumerat, framantam bine un aluat nu prea vartos pe care il impartim in trei parti si formam 3 rulouri de aproximativ 20 cu si diametrul de 1 cm. pe acestea le punem la rece , acoperite pentru o ora, timp in carese vor intari. pregatim cuptorul la 165 de grade aer cald si captusim tava sau tavile cu hartie de copt . Taiem rulourile  care s-au intarit in frigider in feliute de 1/2 de centimetru grosime , le ungem cu lapte si le presaram cu amestecul de scortis; le oara cu zahar. Le coacem cam 13-15 minute lasam sa se raceasca pe hartia de copt

Tiramisu cu lamaie si limoncello dupa Gennaro

 Am un sentiment ciudat cand intervin intr-o reteta clasica. Tmisu este o reteta clasica. S-a raspandit ca fulgerul, se vinde in toate cafenelele, chiar si in magazilele cele mai bine asortate sub forma de produs semipreparat, 

Dar un tiramisu adevarat este o poveste,,, si pentru ca ideea de a combina piscoturi cu o creama delicioasa dar fara unt, de a face o prajitura fara coacere , a devenit atat de populara, au aparut variantele . Veti gasi in acest blog  si reteta clasica si o reteta de vara, reteta Mioarei, de exemplu, de tiramisu cu capsune. 

Ei, din intamplare am dat si eu de o varianta, ideea m-a cucerit imediat,  asa ca mi-am lasat scrupulele cand am citit combinatia de lamaie si limoncello. am incercat-o , m-a cucerit, sper ca si pe voi : 

Reteta apartine unui cunoscut bucatar sicilian, Gennaro . 

Am incercat-o, mi-a iesit foarte bine, a avut succes, iat-o !

Pentru siropul de lamaie avem nevoie de :

o lamaie bio , coaja si sucul

50 g de zahar 

pentru tiramisu :

patru oua la care separam galbenusul de albus

160 g de zahar

500 g de mascarpone ( e lume care combina marsarpone cu branza dulce cremoasa pentru a reduce grasimea , faceti economie de calorii la alta reteta, nu la asta ! ) 

4 -5 linguri de limoncello 

2-3 lingurite de coaja de lamaie

400 g de piscoturi 

Pentru siropul de lamaie fierbeti zeama si coaja de lamaie ( fara partea alba)  in 100 ml de apa pana se dizolva zaharul. scoateti coaha pe din care taiati felii foarte subtiri pentru decor. continuati sa fierbeti siropul pana mai scade putin. 

Pentru crema de tiramisu amestecati galbenusele cu zaharul pana crema se albeste si isi dubleaza volumul, adaugati limoncello si coaja rasa de lamaie, apoi mascarpone si in final albusele batute spuma, 

Intr-un vas potrivit ungeti un strat subtire de crema, continuati cu un strat de piscoturi pe care le-ati inmuiat scurt in siropul de lamaie racit, din nou crema, iar piscoturi, si in final imbracati totul in crema si presarati feliiele subtiri de coaja de lamaie fierte in sirop. pastrati 2-3 ore la rece inainte de a servi ,

Va asigur, este o reteta fenomenala, viva Gennaro ! 

Prajitura turnata cu mere si o crusta crocanta

Eu am in curte doi meri care, cu incapatinare, dau in fiecare an fructe desi eu nu am deloc grija de ei. Nu ma laud cu asta, dar nu am fost niciodata foarte interesata si buna la treburile gradinaresti. Singurul lucru la care sunt buna este sa ma bucur de roadele gradinii , oricare ar fi ele . Imi aduc aminte ce placere imi facea sa culeg si sa mananc pe loc rosiile proaspete si coapte, cu cata placere culegeam mazarea verde sau dovleceii sau pepenii din gradina bunicului meu. Dar atat, din pacate !

Sa ne intoarcem la merii nostri... Din lipsa de ingrijire, probabil, fructele sunt in stare cruda incomestibile. Tari, acre ...si anul asta au fost si foarte multe atacate, au cazut si au mucegait. Mi-am petrecut mult timp strangandu-le, aruncand majoritatea , si alegand acelea care, cel putin la prima vedere, promiteau a fi de folos.

Saracii meri ... mi-am propus ca in primavara viitoare sa ma ocup de ei, sunt si ei batrani si au nevoie de ingrijire. 

Am constatat insa, ca merele acestea, in forma procesata ,sunt foarte bune. Compot, prajitura, suc, tot ce vrei . La recomandarea verisoarei mele Arjana am facut cativa litri de suc, dupa care m-am plictisit, am facut o prajitura clasica cu mere pe care o gasiti pe blog si apoi am purces a cauta o reteta simpla dar nu plictisitoare si am dat de aceasta : o recomand cu toata caldura. 

Este un fel de prajitura turnata dar care la sfarsit capata o crusta crocanta foarte buna , hai sa zicem , devine interesanta... ceva mai mult decat " prajitura bunicii "

Mai vreau sa apun ca reteta se gaseste pe youtube, a luat 27.427 de likes, si e accesibila  pentru vorbitorii de germana . Eu o " distribui" doar , singurul lucru original fiind vorbaria de mai sus.

Pentru o tava de 25/ 30 ceva mai adanca avem nevoie de :

4 oua

180 g de zahar

100 g de unt topit care se poate inlocui cu ulei 

200 ml de lapte 

370 g de faina cernuta

10 g de praf de copt 

2-3 mere

Pentru crusta crocanta :

60 g de zahar

60 g de faina 

45 g de unt rece 

Batem ouale,  curatam si taiem in cubulete merele, pastrand coaja. Amestecam  ingredientele lichide in ordinea in care sunt enumerate, adaugam faina, praful de copt si in final merele , turnam compozitia intr-o tava mai adanca , tapetata cu unt si faina sau cu o foaie de copt, 

din 60 g de zahar, faina si untul rece pregatim un amestec vartos pe care il faramitam peste aluatul relativ moale si punem totul la cuptor , la 180 de grade pentru 40-45 de minute. Crusta trebuie sa fie aurie , iar gradul de coacere il increcam cu scobitoarea. 

Gata ! 

Mancare de dovleac

Nu stiu daca am mai spus-o, dar una din legumele pe care nu le gasesc in Germania este dovleacul. Dovleacul alb, cel de mancare, cel mai comun, nu cel de prajitura. Dovleacul din care la noi acasa se pregatea o mancare de dovleac, cu lapte sau smantana, cu usera marar mult si care era servita de cele mai multe ori cu crochete de cartofi sau cu oua ochiuri .

Ei bine atata m-am tot vaitat pana cand niste prieteni buni si vechi mi-au facut bucuria cu totul neasteptata de a-mi aduce din Ungaria un astfel de dovleac. l-au carat saracii pe tren, trecand prin aventuri pe care nu le prevazusera caci pe motiv de inundatii puternice in Austria au schimbat trenul de doua ori si asta carand cu eroism dovleacul meu ...

Asa ca, dupa ce lucrurile s-au linistit, mi-au plecat oaspetii, am ramas singura am purces a face aceasta reteta a copilariei mele. 

Pentru patru portii : 

un dovelac maricel

o ceapa 

un ardei

2-3 rosii mici 

o legatura de marar 

o lingura de faina

2 linguri de ulei 

100 ml de lapte 

100 ml de zeama de legume sau apa

sare 

o lingura buna de smantana 

Mod de preparare: 

Am spalat si curatat dovleacul de coaja. l-am taiat pe lungime si am scos miezul cu samburii . Am avut grija sa pastrez cativa samburi in speranta ca ii voi putea planta si ca anul viitor voi avea proprii mei dovleci albi, ni zuchinni si nu altceva ... dar voi avea grija sa va tin la curent.

Pulpa am ras-o pe razatoarea cea mare , am sarat masa aceasta si am curatat si maruntit ceapa.

Am calit ceapa in uleiul incins, am presarat faina si am rumenti totul putin dupa care am adaugat dovleacul ras pe care l-am stors bine de zeama.

Am amestecat totul ls foc mic, am adaugat cam un pahar, un pahar jumatate de apa , si tot atata lapte. 

Am mai adaugat o felie de ardei verde si rosiile taiate in doua,  si am lasat totul sa fiarba, amestecand din cand in cand sa nu se prinda. E un mic pericol in sensul asta din cauza laptelui . Cand fiertura s-a ingrisat si legumele s-au inmuiat am presarat mararul tocat fin si am dres cu sare. 

o lingura de smantana groasa face mancarea si mai buna, dar nu este absolut necesar. 

Precum nu cred ca mai este nevoie de alte arome , 

Ossobuco

 

Ana este cea care ma rasfata cu aceasta specialitate milaneza  care ,se pare, a fost deja mentionata de Pellegrino Artusi  in prima carte de bucate scrisa si aparuta in Italia, Putem sa consideram deci ca deja in Evul Mediu ducii de Milano si cine mai putea se delectau cu ossobuco. Denumirea inseamna de fapt " os gaurit" pentru ca, pentru preparare se foloseste pulpa de jos de vitel sau manzat, cu os cu tot, taiata in felii de 3-4 cm grosime.

Pentru 6 portii avem nevoie de

o ceapa

o lingura de faina ,50 g

ulei de masline ,50 g

o lingura de unt

6 felii de pulpa de vitel cu os de 300 g 

500 ml de zeama de carne 

vin alb 50 ml

sare

piper

pentru Gremolata :

patrunjel

2-3 catei de usturoi

coaja de la o lamaie netratata

Preparare:

curatam si taiem felii ceapa pe care o calim in uleiul de masline pana se inmoaie si are o culoare usor galbuie ,  adaugam jumatate de vin si lasam pe foc 5 minute.o punem deoparte, 

Feliile de carne le spalam, stergem cu un servet, le intoarcem in faina pe ambele parti. In aceeasi cratita in care am dinstuit ceapa introducem un pic de unt si prajim feliile de carne pe ambele parti, adaugam ceapa, restul de vin si lasam sa fiarba incet pana se evapora vinul. Adaugam zeama de carne si fierbem totul la foc incet 35 de munute , Saram si piperam si miscam cratita un pic in asa fel incat carnea sa fie bine acoperita de sos si mai lasam pe foc 25 de minute. 

pregatim gremolata din patrunjel tocat, usturoi curatat si tocat si coaja de lamaie si o adaugam peste feliile de carne dupa ce am stins focul.

Acest preparat se potriveste foarte bine cu risotto , ca la Milano n sau cu mamaliga 

Va doresc succes si pofta buna !

Dulceata de ardei iute

 

In cazul in care ati mai dori sa faceti un gratar in aceasta vara care se apropie de sfarsit si ati vrea sa va surprindeti prietenii cu ceva inedit , in caz ul in care v-ati saturat de variante de mujdei , de mustar sau hrean, ati incercat toate sosurile din comert, am pentru voi rezolvarea . Iata: dulceata de ardei iute. Da. o reteta inedita, moderna, un sos picant dar si un pic dulce, proaspat si foarte aromat . 

Reteta este creatia Arjanei si fotografiile ii apartin.

Ingredientele va sunt la indemana, ne aflam chiar in perioada anului in care se coc ardeii , si atat modul cat si timpul de preparare nu va vor face greutati .

Ingrediente :

• 1 kg de ardei iuti
• 2 kg de ardei capia
• 1 kg de zahar
• zeama de la o lamaie 
• sare 

Curatam , scoatem cotorul, indepartam nervurile si maruntim atat ardeii iuti cat si ardeii capia. Folositi manusi de unica folosinta si aveti grija sa nu va stergeti la ochi. In caz ca totusi ati atins mucoasele sau ochii, spalati-va bine cu mult apa rece. Maruntiti ardeii cu un blender vertical, un robot de bucatarie sau treceti-i printr-o masina de tocat carne.

Punet cantitatea de pasta de ardei obtinuta  intr-un vas incapator,  adugati sarea, zeama de lamaie si zaharul si lasati totul la rece pana se topeste zaharul. Mestecati din cand in cand. Plasati vasul pe foc si fierbeti la foc mic pana se leaga siropul si totul are o consistenta de gem . Lasati cateva minute sa se raceasca apoi impartiti compozitia in mici borcane sterilizate. 

Este de dorit sa consumati un borcanel imediat dupa deschidere .

Cream scones Downton Abbey

 

Marea surpriză a acestui Crăciun a fost un cadou al prietenei mele Michaela : o carte de rețete,  informații inedite  despre epocă,  despre când au apărut prăjiturele pe masa nobilimii, de când exista tradiția lui five o’clock  tee, și multe altele precum și fotografii foarte frumoase din serialul de mare succes Downton Abbey pe care eu l-am vizionat , să zic așa , dintr-o suflare, pe Netflix. 

Știu, vă place și vouă !

 O carte fermecătoare . Și apoi rețetele ! Dulci , sărate , pregătite de Mrs Patmore în fantastica bucătărie de jos unde cei de “sus “ rar se rătăceau … Dar nu vreau să vă spun prea multe , fugiți și cumpărați cartea !

Cu atât mai mult vă va interesa această rețetă, extrem de simplă , de altfel , acele scones pe care , ne place să credem , le gusta  Edith , Mary  sau contesa de Dowager , preferata noastră a tuturor . 

Am primit cartea in Ajun și a doua zi de dimineață am și încercat-o . Merge repede  reușește fără probleme, când s-a sculat familia aveam scones , de data asta, la mine, pe masa de dejun,, ignorând tradiția, la cafea ! 

• 250 g de făină 
• O lingură de praf de copt
• O linguriță de zahăr plus o linguriță pentru glazură 
• O jumătate de linguriță de sare 
• ‘70 g de stafide
• 200 de g de frișcă nebătută
• Un albuș
• Puțină apă 

Încălzim cuptorul la 220 de grade, apoi amestecăm componentele uscate, zahăr, sare, praf de copt și făină intr-un bol mare. Adăugăm stafidele apoi frișcă și frănântăm aluatul până se desprinde de pereții vasului . Întindem aluatul pe suprafața de lucru într-un dreptunghi de aproximativ 2 cm grosime . Tăiem apoi cu un pahar sau o altă formă cercuri de 6-7,5 cm diametru pe care le plasăm pe hârtie de copt într-o tavă de copt cu o distamță de aproximativ 5 cm între ele . Amestecăm albușul cu un puc de apă fără să îl batem cu adevărat . Ungem fiecare cerc de aluat și presărăm zahăr grobian . 

Coacem aceste scones timp de 12-15 minute , mai repede 15 minute , le lăsăm să se răcească la temperatura camerei și le servim imediat . 

Gem de portocale sau gelee de afine se potrivește de minune . Și ceai tare, bun, englezesc . 

Praline de ciocolata la crockpot

 Cu vasul minune al zilelor noastre puteți pregăti familiei sau prietenilor cadouri originale . Pentru aceasta aveți nevoie de : 

1 kg de ciocolata buna , de preferința un amestec de ciocolata neagră 70% cacao cu ciocolata albă in proporție de 3/1 

• Alune 
• Portocale confiate
• Migdale 
• Fructe zaharisite 

Alunele se combină bine cu ciocolata de lapte iar portocalele confiate cu ciocolata neagră și migdalele . De altfel puteți sa vă folosiți fantezia cum doriți ..

După ce masa de ciocolată s-a topit omogen adăugăm celelalte ingrediente, amestecâm și luăm cu lingurița cantități mici făcând mici grămăjoare pe hârtie de copt. Lăsăm să se întărească, cel mai bine peste noapte și apoi putem împacheta pralinele în cutiuțe sau pungulițe de celofan .

Succes garantat !

Legume la cuptor

Eu folosesc, de obicei:

Cartofi dulci

Broccoli

Ardei grași roșii, galbeni

Zucchini

Ceapă mică dulce 

Dar puteți folosi și alte legume pe care le aveți la îndemână .

Le curăț și le tai bucăți mari.

Le marinez in ulei de măsline, piper, sare (eu am mereu sare cu ierburi aromate) câteva ore înainte de a le băga la cuptor, la 200 - 210°C, pentru 30-35 de minute.

În felul acesta legumele iși păstreaza proprietățiile nutritive, sunt decorative și se potrivesc in aceeasi măsură la carne sau la peste , 

De altfel,,,tot mereu cartofi, oricât ne-ar fi de dragi ? 

• 
  

Despre bunici si fursecuri cu miere

Despre bunici, si nu oricare bunici, ci acelea care locuiesc departe și care, de Crăciun, trimit un pachet cu prăjituri.

Eu am fost sau sunt, cu foarte mare incântare, două lucruri în același timp: nepoată și bunică. 

Am fost nepoată cu mare drag, m-am simțit  mai acasă la bunicii mei, mult mai mult ca acasă la mine, îi port cu mine mereu chiar acum când, și eu la randul meu, sunt bunică. Și înca una care are fericirea sa iși vadă nepoțeii des, la una - două saptamâni .

Deci reteta pe care o postez azi o dedic bunicilor. Bunicilor care iși iubesc nemăsurat de mult dar in liniste, discret și de departe nepoții, și cărora le trimit de Crăciun un pachețel .

Mi-am amintit de bunica mea Omi, care locuia departe de noi, la Târgu Mureș, și care ne trimitea de Crăciun un pachet. Doar acum realizez ce ani grei au fost aceia, anii ´60 când venea pachetul lui Omi, cu salam de biscuiți, un fenomenal salam de biscuiti....nu mai trebuie să spun că acel gust nu îl mai pot reproduce, și nici textura, oricât m-aș stradui...Veți râde desigur...salam de biscuiți...da! Și salamul de biscuiți poate fi fenomenal!

Mai apoi, de Craciun, ani la rând, sosea un pachet cu aceste prajiturele pe care vreau sa vi le prezint azi, în care soacra mea punea toata dragostea ei pentru noi. Erau mereu aceleasi prajiturele  uscate cu miere, ca sa reziste drumului lung cu trenul in ierni grele.

Aveau intotdeuna aceeasi culoare si acelasi gust, aratau exact la fel ca mărime, aveau aceeasi textură, erau și multe pentru că soacra mea facea o cantitate dublă, le cocea in cuptorul ei vechi cu placi de faianță și bare de alamă...Erau prajiturelele care, oricat ar fi fost de multe, pana la Anul Nou dispăreau in gurile copiilor, mestecate cu un zâmbet de plăcere, mezespuszerli de la nagymama...

Când m-am hotarat sa le coc anul acesta, m-am gândit cum copiii mei, care numai pentru mine mai sunt copii, vor exclama: 

Ah, prajiturile lui nagymama, ce de mult nu am mai mâncat...ca  apoi, gustându-le, să spună: dar nu sunt așa bune cum erau atunci, le lipseste ceva...nu stiu ce...Eu știu! Le lipsește dragostea de departe a bunicilor care isi văd nepoții doar odata sau de două ori pe an, care de multe ori petrec Crăciunul singure dar care cu cateva saptamani inainte, in fiecare an, se pregătesc ca, din puținul lor, sa trimită un pachețel.

O vad și acum pe soacra mea, cu mâinile ei mici și uscate, mestecând încet, cu măsură, intr-un vailing mare, cu o lingură veche de lemn, aluatul de papanași. Așa cum o văd deschizând ușa la camară și scoțând pentru copii un borcan de compot de pere.Ce compot!....nu mă încumet să încerc să îl fac. Nu am nici perele din vechiul păr din fața geamului și nici răbdarea ei. S-au dus toate. Nici casa nu mai e...bătrânii se odihnesc in cimitirul de pe deal, iar de vizitat, nu îi mai viziteaza nimeni .

Fursecuri cu miere 

Aceasta este rețeta soacrei mele, fursecuri cu miere. Am gasit-o intre multe foi pătate si îndoite, cu rețete scrise in grabă... Am făcut prajitura cu dragoste si recunostiință. Pentru toți acei ani in care, de departe, se trezea dimineața și se gândea la noi.

• 200 g de miere
• 100 g de zahar praf
• o lingurită de scorțișoară 
• o linguriță de bicarbonat de sodiu alimentar
• 800 g de faină 
• trei ouă intregi 
• 250 g de unt 
• un ou pentru uns 

Am cântarit mierea si zaharul și le-am pus pe foc adăugând apoi untul, am lăsat să fiarbă un pic, am tras pe margine și am adăugat faina, bicarbonatul de sodiu, un pic de sare și scorțișoara. Am amestecat bine un aluat vârtos. L-am lăsat in frigider o jumătate de oră, am întins apoi pe rând suluri de 1 cm diametru din care am taiat si format bilute de aluat pe care le-am uns, pe fiecare in parte cu un pic de ou bătut. Le-am copt in cuptorul preîncalzit la 170 de grade Celsius. 

Sunt niste prăjiturele care se frăgezesc prin ședere, se păstreaza bine in cutii de metal inchise, la rece .

Ciorba de vacuta

 

De vreo doua saptamani am vizita unor prieteni dragi pe care cititorii fideli ai blogului meu ii cunosc, Mioara si Nutu. Ei ma viziteaza deseori la sfarsitul verii, in drum spre resedinta din sudul Frantei. Am mai povestit cum gatim impreuna, sau cum gateste Mioara, uneori chiar si Nutu vrajeste cate o reteta. 

De data asta am avut chef de o ciorba de vacuta, Mioara a pregatit-o cu rabdare si cu drag. A iesit perfect. Gustoasa, imbietoare, aromata, acrisoara, asa cum trebuie sa fie. Am hotarat, deci, ca o postam, sa va amintim acelora care ati uitat ce buna e o ciorbica, si sa le deschidem gustul acelora care, poate, nu au gatit-o niciodata. 

Pentru 4-6 portii avem nevoie de:

•  o ceapa mare
• 2-3 morcovi
• o telina mica 
• 2 radacini de patrunjel
• 1-2 radacini de pastarnac
• o gulie ( sau nu) 
• 500 de g de carne de vita din pulpa, daca e sa fie ciorba de vacuta, atunci carne de manzat
• o lingura de frunze de patrunjel tocat 
• un pachet de concentrat de bors de la dr.Oetcker  cu frunze de leustean, sau 1/2 l de bors.

La nevoie, putem  acri si cu zeama de varza sau bulion. Noi preferam borsul, si in forma concentrata. Dr Oetcker ne asigura ca nu contine nici un fel de adttivi. 

Incepem prin a pregati ingredientele. Tocam marunt ceapa si taiem cubulete mici legumele. Daca nu am cumparat carnea gata taiata pentru gulas, o taiem si pe aceasta cubulete.

intr-o oala incapatoare calim, fara a o praji ,ceapa, adaugam carnea pe care o intoarcem si pe ea in uleiul incins cat sa isi schimbe culoarea, saram si turnam apa, 2-3 l , lasam totul sa fiarba pana se inmoaie un pic carnea. Adaugam legumele, praful de bors, piparam si mai dam gust si, cand totul a fiertt bine, adaugam patrunjelul tocat. 

Servim cu smsntana. Si, eu nu stiu cum sunteti voi,  mie imi place sa mananc ciorba cu o felie de paine taraneasca proaspata. 

Va doresc sa savurati ciorba asta in duminca care vine. Pofta buna !

Sparanghel verde cu rosii si parmezan

 

Vremea sparanghelului alb a trecut, precum stiti , nu se mai recolteaza, in mod traditional , dupa 24 iunie. Dar sparanghel verde , proaspat, gasim tot anul.

Iata de ce , putem, intr-o zi de vara, sa gatim acest fel rapid si usor de realizat, fara carne, fara prea multe calorii.

Sa vedem : 

 Pentru patru portii :

• 2 legaturi de sparanghel
• 200 g de rosii cherry
• 2-3 linguri de parmezan proaspat ras 
• ulei de masline 

Incalzim cuptorul la 180 de grade. Taiem 2-3 cm din capetele tulpinitelor de sparanghel, numai bine partea lemnoasa. le spalam sub jet de apa si le zvantam. Le plasam intr-o tava de email sau o forma termorezistenta lunguiata. Taiem rosiile spalate in doua, le plasam intre tulpinile de parmezan , stropim cu ulei de masline, presaram parmezan si dam la cuptor cam 20-30 de minute pana cand se inmoaie si gratineaza sparanghelul si rosiile. 

Prajitura cu caise

Nu demult am fost invitata la petrecerea de botez a unui baietel. Un baietel foarte dragut, noul meu vecin. A fost o petrecere in familie, in gradina casei noastre, la care s-au adunat rudele apropiate si cativa prieteni. Mi-a amintit un pic de o dupa masa de vara in sudul Frantei,  lucru care m-a inspirat la aceasta reteta de tarta cu fructe . 

Sunt convinsa ca va va placea, de aceea ma grabesc sa v-o impartasesc.

O tava de tarta cu un diametru de 24-26 cm 

cuptorul incalzit la 180 de grade 

hartie de copt

pentru aluatul fraged cu care tapetam forma avem nevoie de :

• 200 g de faina
• 100 g de unt foarte rece 
• un galbenus frecat cu 1-2 linguri de apa rece
• 50 g de zahar pudra
• cateva picaturi de esenta de vanilie

Frecam untul cu faina pana obtinem o masa faramicioasa, adaugam zaharul si apoi galbenusul cu apa si esenta de vanilie . fie ca folosim robotul fie nu,framantam un aluat omogen si il lasam in frigider, acoperit cu o folie alimentara , 30 de minute.

Taiem un cerc din hartia de copt si il plasam pe fundul tartei. im lipsa , puteti sa ungeti peretii si sa presarati faina . 

intindem aluatul, captusim forma cu el si il lasam apoi ia in frigider pana pregatim umplutura.

2 oua

100 g de unt

100 g de zahar

140 g de migdale macinate 

75 g de faina 

8-10 caise sau piersici taiate felii 

Amestecam ingredientele , fara fructe, desigur. Obtinem o crema consistenta pe care o intindem peste aluatul fraged in forma . Din loc in loc plasam fructele . coacem tarta 40-50 de minute la 180 de grade. 

Dupa 30 de minute acoperim prajitura cu o folie de aluminiu ca sa nu fie prea inchisa la culoare la suprafata. Incercam cu un betisor, ce trebuie sa ramana curat daca s-a copt. O lasam sa se odihneasca in tava 10 minute. O pudram cu zahar si o putem servi si cu o lingurita de smantana groasa sau frisca. 

Supa de sparanghel cu crochete de paine si de sparanghel verde

 

Am postat in decursul anilor cateva retete de supa de sparanghel. Mie imi place leguma asta foarte mult , si pe langa München este o regiune renumita pentru sparanghelul de mare calitate. I-a venit iar vremea, e o placere sa treci prin oras sau la piata si sa vezi tejghele in are liber care ofera aceasta leguma intre legume. Am vorbit despre felul in care se curata, cum se fierbe, cum se serveste, gasiti toate informatiile aici. 

De data asta am gatit o supa in care am folosit sparanghel alb, proaspat, taiat in bucati, fiert intr-o zeama de legume. Noutatea de fapt este ca am adaugat, pentru mai multa aroma niste asa zise crochete, de fapt bucatele de sparanghel verde prajit in unt. Bine am facut, cele doua feluri de sparanghel au armonizat perfect, supa a fost aromata si s-a mancat cit ai zice "peste" ( ma intreb daca mai foloseste cineva expresia asta...probabil nu )

Deci pentru patru portii avem nevoie de :

• 500 g de sparanghel alb
• 1,5 l de zeama de legume sau apa plus un cub de bio concentrat de legume
• sare
• o lingurita de zahar 
• o lingurita de zeama de lamaie
• un galbenus
• 200 ml de samatana lichida ( eu am folosit, din motive de facut economie la calorii o smantana cu 7 % grasime )
• 10 g de unt 
• o chifla veche de o zi 
• 2-3 tulpini de sparanghel verde 

Am spalat spsranghelul, l-am curatat avand grija sa tin cojile pentru alta ocazie . Se pot congela foarte bine .

Am taiat sparanghelul bucati de 2-3 cm, si am pus deoparte varfurile . 

Am pregatit o oala cu zeama de legume, pe care am mai dres-o cu sare si zahar si cand s-a incalzit am adugat sparanghelul taiat bucati . Am lasat sa fiarba pana s-a inmuiat bine, mai mult decat daca l-am gati altfel, pentru ca in acest caz il maruntim cu mixerul pana obtinem o crema. Batem smantana cu galbenusul, adaugam la crema de sparanghel, mai gustam si omogenizam odata, adaugam si un pic de zeama de lamaie. 

Separat curatam si taiem treimea inferioara, cea lemnoasa a sparanghelului verde, il maruntim in bucati de cam un centimetru, topim intr-o tigae untul si prajim usor, sa capete o culoare fromos de caramel deschis sparanghelul verde. il scoatem si in restul de unt prajim painea taiata in prealabil in bucatele . Toate aceste operatiuni le putem face in timpul in care fierbe sparanghelul in zeama de legume. 

servim supa calda cu sparanghel verde si crochete de paine prajita . daca vreti , puteti presara patrunjel verde tocat. Eu nu am avut. de stircat, nu strica. 

Vinete umplute la cuptor

Noi inclinam sa folosim vinetele in salata de vinete, fara discuite o inventie teribila, si sigur salata de vinete romaneasca e mai buna decat oricare se mai gateste prin Balcani , Dar iata o varianta de mancare, care sigur va va atrage atentia. 

 Pentru patru portii avem nevoie de :

• Patru vinete
• 500 g de carne macinata , eu am avut carne de vita, mi s-a parut mai potrivita
• Doi morcovi
• O ceapa
• Doi-trei catei de usturoi
• Doua linguri de ulei de masline plus doua lingurite pentru stropit vinetele
• O conserva de rosii bucati sau intregi in suc propriu
• Un ardei
• O lingurita de cimbru proaspat sau uscat
• Sare 
• Piper
• 50 g de cascaval taiat fidea

Am spalat vinetele, le-am taiat codita, le-am taiat in lungime si am scobit miezul asa incat sa ramana o margine de un centrimetru aproximativ, le-am sarat, si stropit cu un pic de suc de lamaie sa nu se innegreasca.

Am curatat si maruntit ceapa si usturoiul, apoi morcovii i-am curatat si taiat felii. Puteti foarte bine folosi si morcovi congeleti gata feliati, din care luati trei-patru linguri.

Am incalzit uleiul intr-o tigaie, am adaugat ceapa si usturoiul, le-am calit usor, am adaugat morcovii , apoi carnea macinata, si am lasat totul sa se prajeasca si sa se inmoaie cam 10 minute. am adaugat apoi ardeiul taiat felii subtiri, conserva de rosii, o jumatate de ceasca de apa,  si am lasat totul sa piarba cam 30 de minute. Scurt inainte de a fi gata am asezonat cu sare, piper si cimbru .

Am scurs vinetele, le-am umplut cu amestecul de carne, am preasrat cu cascaval si am plasat vinetele umplute intr-o tava potivita. intre ele am turnat sosul de rosii ramas din prajirea carnii. Am plasat tava in cuptorul incins la 180 de grade si totul a fost gata dupa 40 de minute. in acest timp vinetele se vor innmuia, si le putem consuma cu coaja cu tot, iar cascavalul va forma o crusta crocanta.

Vinetele astfel pregatite pot fi servite la cina ca antreu, sau ca fel principal cu orez fiert sau cartofi pure . 

Un vin rosu , Merlot sau Cabertet intregeste cina.

Triunghiuri cu alune și migdale

 Știm cu toții ce sănătoase sunt nucile, migdalele, alunele . De ce să nu le folosim,  deci la realizarea unor prăjiturele cu care să ne mai îndulcim după-mesele ? De altfel , aceste triunghiuri, cu câteva componente exotice,  fiind lipsite de produse animale , se păstrează bine, se pretează a fi luate la un pick-nick la iarbă verde, pentru o mică ronnțăială în timpul unei plimbări în natură, sau, de ce nu, la o invitație în grădina, cu  prietenele care preferă sa se hrănească vegan  . 

Avem nevoie de:

• 240 g de făină integrală, de secară sau de grau
• 60 g de făină de cocos ( la magazinele asiatice)
• 70 g de zahăr brun 
• Un pachețel de zahăr vanilat 
• 150 g de margarină topită
• O lingură de ulei de cocos 
• Sare
• Două linguri de făină de soja
• 
  
• Pentru crusta crocanta
• 
  
• 150 g de alune zdrobite 
• 80 g de migdale zdrobite
• 70 g de zahăr  brun 
• Sare
• 90 g de margarină 
• Trei linguri de apă 

Procedăm in felul următor : 

Topim margarina și o amestecăm cu uleiul de cocos . Adăugăm componentele uscate și frământăm un aluat care va fi destul de vârtos . Îl întindem sau îl presăm intr-o tavă de copt tapetată cu hârtie de copt . Ungem blatul cu jumătate din conținutul unui borcan de gem acrișor, de preferință de afine sau coacăze roșii.  

Pentru crustă, prăjim ușor alunele și migdalele zdrobite, într-un vas potrivit, adăugăm zahărul amestecând cu grijă, apoi margarina . Masa astfel  obținută o turnăm peste blatul uns cu marmeladă, iar apoi coacem prăjitura, în cuptorul preîncâlzit , timp de 25-30 de minute, la 175 de grade . Impărțim blatul în trei , tăiem pătrate , apoi triunghiuri . Prăjitura se frăgezește foarte bine dacă e ținută o zi la rece .

V-am oferit aici o variantă exotică și strict vegetariană de triunghiuri cu alune și migdale .

Vor ieși la fel de bune dacă , din lipsă de timp sau de magazine asiatice potrivite, veți folosi făină integrală de grâu, 160 g de margarinâ sau unt topit și veți renunța la uleiul de cocos și făina de cocos . Aș fi fericitâ să îmi împărtășiți experiența voastră . 

Supă de primăvară cu leurdă ouă și ridichi

Această supă proaspătă și cu aromă de primăvară a fost realizată de prietena mea Michaela care ne-a mai vizitat de câteva ori în bucătăria lui Gușuliță. Mie îmi plac foarte mult supele acestea care folosesc primele frunze verzi, fie salată, fie măcriș, fie leurdă . 

Farmecul acesteia constă din îmbinarea rafinată a aromei de usturoi cu gustul onctuos al oului fiert și cu prospețimea ridichilor .

Pentru patru porții avem nevoie de :

• O legatură de ceapă verde 
• O legătură de leurdă 
• Două linguri de ulei de rapiță sau de floarea soarelui
• 500 -700 ml de supă de legume sau un cub de concentrat BIO
• Două ouă 
• O jumătate de legătură de ridichi
• Doi cartofi 
• Sare, piper
• O cutie de smântână de frișcă de 150  g
• Patru lingurițe de smântână groasă pentru decor 

Începem prin a curăța și pregăti zarzavaturile. Fie fierbem dintr-un morcov, un pătrunjel, o felie de țelină și o ceapă mică, o supă clară de zarzavat, fie adăugăm un cub de concentrat de zarzavat la 500 ml de apă și fierbem scurt.

Curățăm și tăiem felii subțiri partea albă a cepei de primăvară, păstrând codițele verzi. Spălăm și tăiem fidea leurda, curățăm și tăiem în felii subțiri ridichile. Curâțăm și tăiem cubulețe cartofii. 

Fierbem ouale in asa fel, daca reusim , ca galbenusul sa fie inchegat dar nu foarte tare. 

Încălzim uleiul, călim la foc mic ceapa și leurda având  grijă să păstrăm câteva felii pentru decor . Adăugăm cartofii și apoi supa clară de zarzavat. Fierbem 15-20 de minute,  adăugăm smântâna, omogenizăm cu un mixer, mai punem pe plită câteva minute, asezonăm cu sare și piper iar apoi turnăm supa în farfurii și o decorăm cu jumătățile de ou, ceapă verde și leurda tăiată subțire. O pâine proaspătă, albă, gen baguette se potrivește de minune. Ba chiar și un pahar de vin alb.