Praz cu măsline

Vă mai aminţi de Sanda Marin ? Bunica mea avea o ediţie de dinainte de război, probabil cea din 1939, pe care am răsfoit-o deseori, fascinată de pozele în sepia. Ediţia aceea conţinea multe reţete din Muntenia şi Moldova, mai puţin cunoscute nouă. Erau acolo legume cu nume ciudate pentru mine: andive, bame, anghinare.
 Una din recomandările din Introducere suna aşa:
 "Orice mâncare românească pregătită cu sos e mai gustoasă dacă e ţinută o jumătate de oră la cuptor, înainte de a fi servită la masă". Mama mea respectă cu sfinţenie acest sfat!

Cartea Sandei Marin are, în ediţia princeps, o prefaţă şi un motto de Pastorel Teodoreanu, motto pe care doresc să-l citez aici:

De-i cugetarea mea nefastă,
Nu-mi pasă lumea ce-o să spună.
Dar, la literatura proastă,
Prefer bucătăria bună.

Din ediţia 2006 a Sandei Marin am ales, pentru postarea de azi, o reţetă simplă şi ingenioasă  - Praz cu măsline.

Pentru 4 porţii:

    1 kg de praz
    200 g măsline negre
    50 g pastă de roşii
    1 linguriţă de oregano
    1 lingură de ulei
    1 lingură de făină

Curăţăm şi tăiem în feliuţe partea albă a prazului, apoi îl opărim cu apă clocotită. Strecurăm bucăţile de praz şi le călim în ulei atât cât să capete un pic de culoare. Într-o altă cratiţă, prăjim făina fără ulei până devine gălbuie, dar nu se arde, adăugăm pasta de roşii, precum şi cam 200 ml de apă, şi fierbem compoziţia rezultată 10 minute, turnând-o apoi peste praz. Adăugăm măslinele fără sâmburi, dregem cu sare, dacă este necesar, căci măslinele sunt destul de sărate, presărăm cu oregano şi dăm la cuptor, la foc mic, 30 de minute.