Panna cotta aperitiv ( cu brânză și rucola )

O idee ingenioasă, această panna cotta sărată . Nu vă rămâne decât să încercați, dragi prieteni! 

                           

                            

Ingrediente:

• 2 foi gelatină (4g)
• 300 ml frişcă,
• 200 lapte,
• 180 g brânză cu mucegai 
• 2-3 linguri ulei măsline,
• 125 g rucola,
• 2 - 3 roşii uscate în ulei
• sare, piper

​Se înmoaie gelatina în apă rece. Amestecăm  într-un castron laptele frișca și punem brânza, lăsând la oparte 30g. Se fierbe totul  pe foc mic amestecând cu lingură lemn. Se adaugă gelatina înmuiată în apâ și stoarsă și se lasă  să se dizolve complet. Se sărează şi piperează generos. Se ung cu ulei formele, se pune amestecul şi se pästreazä la rece 1-2 ore.

​Se spală rucola, se opăreşte 4 minute în 300 ml apă clocotită. Se strecoară şi se märunțeste rucola cu un blender vertical sau un mixer, adăugând din apa în care a fiert până se atinge consistenţa dorită. Se adaugă ulei măsline, sare, piper şi se ține de asemennea la rece.

​Se răstoarnă formele cu panna cotta pe un platou, se toarnă sosul de jur împrejur și se decorează cu roșii uscate și restul de brânză.

Terină rafinată din carne de vită

   

O ruladă de carne mai festivă, dar și foarte gustoasă ! Rețeta Arjanei ! 

                                   

Ingrediente:

400 g pulpă vită

2 chifle fără coajă

70 ml lapte

1 ceapă mică

40 g unt

1 lingură pătrunjel tocat

60 ml frişcă

1 ou

1 – 2 mâini pesmet

50 gr unt pentru prăjit

150 gr ciuperci

50 g şuncă Praga

30 g pâine albă tăiată 

boia, coajă lâmâie rasă, nucşoară, sare, piper

Se macină carnea  și chiflele înmuiate în lapte în maşina de carne. Se taie ceapa şi se călește în 10 grame unt.După ce s-a răcit, se adaugă la carne măcinată. Se mai adaugă oul, frişca şi mirodeniile. Se amestecă totul  şi se pune la rece. Ciupercile tăiate mărunt  cu cubulețe de pâinea albă , care se pot înlocui și cu crutoane, precum și șunca de Praga  se prăjesc separat în unt şi se amestecă cu restul compoziției. Dacă e prea moale  mai punem un pic de  pesmet. Se așează  într-o formă de chec unsă, se presară cu pesmet  şi se coace. Se poate servi cu piure de mazăre sau cu o garnitură de ciuperci, roşii, capere, ceapă dulce, usturoi.

Ruladă de somon afumat cu brânză

                               

                               

Această ruladă a fost unul din preparatele de pe masa de Revelion. O combinație foarte bună de brânză proaspătă cu mărar și feliile de somon.

Pentru o formă de chec :

• 500 g de fileu de somon afumat
• 6 foi de gelatină 
• 600 g de brânză proaspătă de vacă
• 100 g de creme fraiche 
• 2 linguri de mărar tocat 
• o lingură de zeamă de lămâie
• sare
• piper
• 200 g de frișcă bătută

Avem nevoie de o formă de chec dreptunghiulară pe care o tapetăm cu folie. Aici așezăm, ușor suprapuse, feliile de somon, clădindu-le transversal în așa fel încât marginile să depășească forma lateral, păstrând câteva pentru umplutură. 

Dizolvăm in puțină apă gelatina, o scurgem și o amestecăm cu 1-2 linguri de brânză proaspătă. Încălzim ușor amestecul în așa fel incât să se omogenizeze și dizolve gelatina. Amestecăm restul de brânză cu crème fraiche și mărar, încorporăm gelatina și apoi frișca bătută. Sărăm, piperăm. Acrim un pic cu zeamă de lămâie. Turnăm jumătate din compoziție în forma tapetată de chec,  așezăm în mijloc somonul rămas, acoperim cu cealaltă jumătate de  compoziție și indoim capetele feliilor de somon acoperind brânza. Pare mai complicat decăt este în realitate. Punem la rece pentru 2-3 ore. La servire răsturnăm terina pe un pat de salată verde și tăiem felii de un centimetru grosime. 

Prăjitură de ciocolată suedeză (Kladdkaka)

                          

Mioara s-a mirat foarte ca am ajuns la 387 de rețete fără să publicăm această rețetă, pe care ea o face foarte des, care este așa de populară în Suedia încât circulă în spațiul virtual mai multe de variante. Vorbim de prăjitura lipicioasă de ciocolată, în suedeză Kladdkaka! Foarte simplu de realizat, dragii mei. Va amintiți, Mioara este maestra lucrurilor simple și bune! Ingrediente puține, delimitări clare, timp puțin si eficiență maximă ! Prajitura noastră este un exemplu. 

Pentru un tort rotund pentru 12 persoane : 

200 g de unt

600 de zahăr

6 linguri de cacao 

4 ouă

150 g  făină

1 pachet zahăr vanilat

Se încălzește cuptorul la 175 de grade.

Se topește untul (în cuptorul cu microunde), se adaugă zahărul, zahărul vanilat, cacaua, ouăle pe rând și făina, în aceasta ordine. Totul se amesteca cu lingură de lemn, nu se folosește robotul.

Se coace în cuptorul încălzit în prealabil timp de 20 de minute; prajitura trebuie sa fie inca moale, la atingere, atunci cand e scoasa din cuptor.

Se servește cu înghețată de vanilie sau frișcă și fructe de pădure.

Veți vedea, prăjitura asta creează dependență! Veți vrea să o repetați mereu, mereu! 

Decorația este din comerț și se potrivește ocaziei: am realizat rețeta de Revelion! 

Zserbó

Nu am savura azi acest deliciu dacă, în 1856, într-o suburbie a Genevei,  nu s-ar fi născut, într-o familie de cofetari francezi, Emille Gerbeaud. Și nu am savura acest deliciu nici dacă  bunica mea Elli, cu scrisul ei de elevă cuminte de pension, nu ar fi notat rețeta la Poieni în 1932 unde și-a urmat soțul ca tânăra doamnă Șerban.

De numele lui Emille Gerbeaud se leagă cunoscuta cofetărie din Budapesta, în apropierea Parlamentului și a Dunării, în piața Vörösmrty. Căci, după o scurtă pelegrinare prin Europa, in 1886 Gerbeaud și soția lui s-au stabilit în dinamica și infloritoarea capitală a Ungariei, nu
departe de Viena și de curtea impăratului. În scurt timp el a preluat de tot frânele afacerii conduse inițial de domnul Kugler. A ridicat cofetăria la rang european, a construit o fabrică de ciocolată (să nu uitam că soția lui provenea dintr-o familie de chocolatier tot din Elveția franceză) și a căștigat cu invențiile și creațille sale culinare multe premii internaționale, inclusiv la expoziția mondială din 1900. El a creeat vișinele trase în ciocolata si limbile de pisică, oh ce bunătăti !  Domnul Gerbeaud a murit îm 1919, dar doamna lui a continuat să vegheze afacerile. Se povestește că era prezentă în cofetărie, de dimineata de la 9 până seara la 9, în spatele tejghelei, cu boneta cochet așezată pe părul alb ca neaua și la 84 de ani !

De la an la an cofetăria și cafeneaua Gerbeaud a devenit mai elegantă, mai frumoasă și mai cunoscută așa incât e de neconceput o vizită la Budapesta fără o vizită la Gerbeaud. Precum e de neconceput o vizită la Viena fără Sacher! Multe personalități i-au trecut pragul în decursul anilor, de la împărăteasa Sissi până la regina Elisabeta a Angliei, precum  și alte nume cunoscute din domeniul politicului sau al artelor.

Se pare însă că prăjitura ce îi poartă  numele și care în toate caietele gospodinelor din spațiul imperiulul Austro-ungar, indiferent de naționalitate, se scrie fonetic "zseró " nu a existat in vitrinele cofetăriei pe timpul domnului Gerbeaud. Cine și când exact a creat-o, vre-un cofetar al casei, ramâne un mister. Dar azi, desigur, ne putem delecta camandând-o, alaturi de o cafea si savurând-o în timp ce ne uităm cine mai trece, așaaa... prin piața Vörösmarty...

Dacă și bunica mea, vizitându-și mătușa la Budapesta a făcut acest lucru, nu vă pot spune!

Prăjitura a intrat în istoria culinară a familiei prin caietul ei de rețete, ale carui foi îngălbenite si pătate le răsfoiesc și azi. Este prăjitura noastră de sărbători, de Crăciun și de Paști și sper ca și Lizuca, fetița mea, să ducă mai departe această tradiție. Uneori imi reușește mai bine, alteori nu, dar de fiecare  dată aud cu plăcere exclamațiile încântate ale familei mele : ah, Zserbó !

Pentru aluat: 

500 g de faină

250 g de unt

3 linguri de zahăr praf

Miezul de la o jumătate de baton de vanilie

Un ou intreg

Două gălbenușe

Un vârf de cutit de praf de copt

100 ml de lapte 

Un pachețel de drojdie uscata sau 20 g de grojdie proaspătă  dizolvată în lapte cu zahăr

Pentru umplutură: 

500 g de nuci măcinate 

250 g de zahăr 

Zeama și coaja de la o lămâie 

Gem acrisor de caise sau merișoare 

Pentru glazură : 

200 g de ciocolată amăruie

120 g de zahăr 

O nucă de unt 

Din ingredientele pentru aluat frământăm un aluat moale si îl impărțim în trei părți egale. Întindem prima foaie pe care o plasăm în tava de copt. Ungem aluatul cu un strat subtire de gem si presărăm jumătate din umplutura de nucă, pe care am preparat-o în prealabil amestecând nuca, zahărul, zeama si coaja rasă de lămăie. Întindem cea de-a doua foaie cu care acoperim umplutura. Repetăm procedeul. Avem în final trei straturi de aluat si două de umplutură, ultimul strat fiind aluatul. Împungem cu o furculiță prajitura din loc in loc și o coacem aproximativ 30 de minute la foc potrivit, 170 de grade, până primește o frumoasă culoare aurie.

Între timp pregătim glazura, pe care de altfel o puteti cumpăra si gata din comerț și topi în cuptorul cu microunde. Turnăm glazura peste prăjitura răcită si o tăiem in dreptunghiuri nu prea mari. 

Este o prăjitură foarte spornică ce se și pastrează bine, dacă nu dispare cu rapiditate în gâtlejurile familiei și a prietenilor  

Vă doresc succes ! 

Spaghetti cu Scampi si Roșii Cherry

După atâtea sarmale, rācituri, porcării și alte alea...Dănuț, băiatul Mioarei, a venit cu o propunere de-a dreptul răcoritoare și dietetică ! Glumesc și eu, dragii mei, dar nu spun un neadevăr. Rețeta aparține întradevăr lui Dan, care, deși așa ocupat cu pregătirea eseurilor ce trebuie predate după Anul nou, ne-a bucurat cu acest fel simplu și gustos. 

Iată, pentru 4 persoane:

Un pachet de paste tip spaghetti 

250 - 300 g de creveți congelați cruzi 

( de culoare gri- deci nu prefierți) 

2-3 căței de usturoi

200 g de roșii cherry 

2 linguri de ulei de măsline

Fierbem pastele conform instrucțiunilor de pe ambalaj. Decongelăm creveții, îi scurgem bine de apă, curățăm și mărunțim usturoiul, înfierbântăm într-o tigae mai adâncă 2 linguri de ulei de măsline, călim usturoiul, adăugăm creveții, îi invârtim puțin cât să capete o culoare rozalie, dar definitivv nu prea mult, ca să nu se întărească. Adăugăm roșiile tăiate care trebuie să se inmoaie nitel, dar să nu se safarme. Amestecăm scampi astfel pregătiți cu pastele si gata!

Vă doresc poftă bună!

PS. Nu uitați să puneți și un vin alb la rece! 

Roata dracului

Ingrediente pentru blat:

6 albușuri

200 grame zahăr

250 grame nucă măcinată

Ingrediente pentru crema: 

6 gălbenușuri

5 – 6 linguri zahăr

2 – 3 linguri lapte

2 – 3 linguri cacao

250 grame unt

​Se bat albușurile spumă cu zahărul și se adaugă, amestecând ușor, nuca măcinată. Se tapetează o tavă cu grăsime și se înfăinează. Se pune câte o linguriță de spumă, cât mai egal și lăsând spațiu între ele. Se coc la foc mic, să se usuce bine.

​Se amestecă gălbenușurile cu zahăr. se adaugă laptele și se fierb pe bain-marie până se leagă bine. Când e rece se amestecă cu untul spumos. Crema poate fi înlocuită cu o cremă de frișcă și ciocolată (400 mililitri frișcă se pun la încălzit. Când e aproape de punctul de fierbere adăugăm 200 grame de ciocolată menaj, mărunțită și se amestecă până se topește ciocolata și crema devine lucioasă).

​Când bezelele și crema sunt reci, se lipesc câte două bezele, cu partea bombată în interior, pentru a obține o suprafață netedă spre exterior. Se tăvălesc marginile cu cremă în nucă măcinată.

Efectul acestei combinații de bezea cu nucă și crema de ciocolată este imbatabil. Mă intreb, și poate și voi vă întrebați de ce se cheamă roata dracului? 

Poate pentru că este al dracului de bună !

Zuccotto

Aveți nevoie de o idee de tort pentru Craciun? Zuccotto, tortul preferat al italienilor!

Ingrediente:

3 ouă,

125 zahăr praf,

100 g făină,

25 g cacao,

25 g unt topit şi răcit,

30 ml vişinată,

30 ml coniac,

300 ml smântână grasă,

50 g zahăr,

50 g fistic prăjit tăiat bucăţi,

50 g alune prăjite bucăţi,

40 g ciocolată neagră superioară bucăţi,

50 g cireşe confiate,

330 g ciocolată neagră topită,

25 g ciocolată albă.

Se încălzește cuptorul la 180 grade. Se căptuşeşte o formă de 1 litru cu folie plastic (preferabil rotundă). Se ung 2 forme de copt rotunde de 25 şi 15 cm şi se tapetează cu hârtie.

Se bat ouăle cu zahărul praf, cu telul pe bain-marie, până amestecul devine uşor. Se ia de pe foc şi se bate în continuare să se răcească. Se încorporează făina cernută şi cacao; se amestecă uşor. Se încorporează untul topit (nu fierbinte). Se toarnă în forme și se coc 10 minute,până aluatul devine ferm la atingere. Se lasă  aluatul la răcit.

Cu blatul mai mare se căptușește forma rotundă (eventual se mai fac cîteva crestături cu cuțitul să se așeze mai bine). Din aluatul mic se taie un disc de diametrul bolului. Se însiropează ambele porții de aluat cu vișinată și coniac, iar in cazul în care vor mânca copii, cu un sirop de vișine.

Se bate smântâna de frișcă  cu 50 grame zahăr şi se împarte în două părți egale. În prima jumătate se adaugă alunele, fisticul, fructele confiate şi ciocolata bucăţi. Se toarnă această cremă pe fundul bolului, se egalizează. Se răceşte 30 de minute. Se amestecă cealaltă jumătate cu o treime din ciocolata topită. Se toarnă peste prima cremă şi se egalizează. Se pune capacul pe aluat.Se răceşte din nou 30 de minute. 

Se scoate tortul din forma prin răsturnare, cu mare grijă, se glazurează cu restul de ciocolată topită, se lasă la răcit. Se topeşte ciocolata albă care se aplică cu o furculiţă în fire subțiri.

Foarte arătos și de mare succes ! 

Budincă de cornuri

Budinca de cornuri, ca și cea de pâine, este o modalitate foarte bună de a valorifica " deșeurile " de pâine. Unul din sloganurile copilăriei mele era: " Pâinea nu se aruncă!". Eu încerc și azi să mă conformez si cumpar doar atâta pâine cât pot consuma, dar câteodata e bine să avem la îndemână astfel de rețete de valorificare. De altfel combinația intre pâine și lapte e minunată, iar aroma de vanilie, irezistibilă ! Este și un desert care se potrivește bine iarna, cănd oferta  de fructe proaspete e mai precară...când, poate, nu avem chef de înghețate sau de mousse, ci  de ceva mai consistent...să ne țină cald...

În vremea amintitei copilăriei, când eu si Mioara eram în clasa cincea-șasea la liceul Eftimie Murgu din Timișoara,  existau niște cornuri de 25 bani. Cornuri care arătau exact așa cum trebuie să arate, în formă de semilună,  aveau o coajă crocantă și un miez moale și fooarte bun la gust.  Adesea, fie după scoală, fie în pauză, fugeam la brutăria de lângă poșta mare să ne luăm câte un corn. Acestea erau cele mai potrivite și  pentru budinca noastră. Când mi-a povestit Arjana că a preparat budinca, exact așa a spus: " cornurile acelea nu mai sunt...am luat batoane de lapte a căror miez seamănă mai mult cu cel de cozonac". În decursul anilor s-a schimbat sortimentul...budinca însă e la fel de apetisantă și, pentru că e un desert "clasic", ne-am gândit ca că vă veti bucura de ea!

Ingrediente:

• 8 – 10 cornuri cu lapte
• 50 g unt
• 200 g fructe confiate
• 5 ouă
• 400 ml lapte
• 4 – 5 linguri zahăr
• 2 linguri gem de caise
• un pachețel de zahăr vanillat

Se unge cu unt un vas termorezistent mai adânc. Se taie cornurile felii și se ung cu un strat de unt. Se așează câte un strat de cornuri, acoperind cât mai compact tava, se presară fructele confiate tăiate bucăți și se repetă acțiunea până se umple vasul pe trei sferturi.

Se amestecă spumos gălbenușurile cu zahărul, se adaugă laptele și se pune compoziția pe foc până se încălzește și zahărul e complet dizolvat. Se toarnă peste cornuri apăsând cu o lingură cornurile să se acopere bine cu lapte. Se pun în cuptorul încins si se lasă cam 20 minute. Între timp se bat albușurile spumă. Când spuma e bătută încorporăm gemul de caise și se mai batem puțin. Se toarnă spuma deasupra budincii și se mai lasă în cuptor până se rumenește.

Plăcințele cu mere

Iată o variantă rapidă de a realiza un desert de duminică. Eu am, de obicei, un pachet sau două de aluat fojetaj în congelator. Este rezerva mea pennttru situații neprevăzute. Am si scris pentru voi un articol despre așa zisul aluat minune, multifuncțional, de fapt, care poate fi folosit și la pateuri sărate și la plăcinte dulci Acum am dat peste o rețetă care mi-a plăcut atât pentru simplitatea ei cât și pentru aspectul rezultatului. Aveam  nevoie de niște prăjiturele pe care să le pot transporta cu ușurință, să nu imi ia prea mult timp și să fie, desigur, bune.

Le-am găsit în blogul Violetei "Caietul cu rețete". Îi mulțumesc pentru sugestie. Eu am umplut o parte și cu brânză de vacă. Și de această variantă am fost încântată.

Pentru 30 de bucăți avem nevoie  de:

• 2 pachete de aluat de fojetaj
• 1 kg de mere
• 6 linguri de zahăr
• o linguriță de scorțișoară
• 50 g de unt
• o lingură de griș
• 2-3 linguri de zahăr praf
• un gălbenuș.

Încalzim cuptorul la 200 de grade. Curățăm merele, le tăiem felii subtiri si le călim la foc mic în 50 de grame de unt. Adăugăm și zahărul și scorțișoara. Când s-au inmuiat le tragem deoparte, le amestecăm cu lingura de griș si le lăsăm să se răcească. Intindem aluatul de foietaj, îl taiem în dreptunghiuri de 15x6 cm, oricum mai mult lungi decât late, și le crestăm cu trei crestături longitudinale de 2-3 cm. Plasăm pe fiecare dreptunghi o linguriță de umplutură, le indoim prima data lateral, apoi si la capetele de sus si jos, formăm i mică bocceluță. Amestecam gălbenușul cu o lingură-două de apă, si ungem fiecare plăcintă impachetata ca mai sus. Le plasăm intr-o tavă tapetată cu hârtie de copt si le coacem aproximativ 20 de minute, până se rumenesc, fără să deschidem cuptorul. Le presărăm cu zahăr praf.

Bezele cu fulgi de cocos

Pentru reușita bezelelor ingredientul de bază este răbdarea. Ne trebuie răbdare să batem spuma cu adevărat tare, trebuie răbdare să le coacem mult timp la temperatură joasă și să le lăsăm să se răcească inainte de a le desprinde de pe hârtia de copt. Bezele perfecte sunt crocante în exterior și moi înăuntru.

In acest caz vom adăuga bezelelor noastre fulgi de cocos care le vor conferi o aromă spcială.
Pentru 60-80 de bucăți avem nevoie de:

• 200 g de fulgi de cocos
• 4 albușe fără urme de gălbenuș
• 200 g de zahăr fin
• un pachet de zahăr vanillat
• un vârf de cutit de scorțișoară

Încălzim cuptorul la 140 de grade. Prajim fulgii de cocos până capătă o culoare gălbuie, la foc mic si lăsăm să se răcească în tigaie.

Recipientul pregătit pentru a bate spuma nu are voie să aibă urme de grăsime. Batem albușurile tare, până capătă o textură  compactă,  cu o suprafață lucioasă. Dacă ridicăm telul spuma nu are voie să curgă. Adăugam zahărul, zahărul vanillat și scorțișoara și batem mai departe compoziția până am integrat bine zahărul iar acesta este impalpabil. Încorporăm, cu mișcări largi si ușoare, fulgii de cocos.

Tapetăm o tavă cu hârtie de copt. Cu ajutorul a două lingurițe facem grămăjoare din compoziție pe care le plasăm la aproximativ 1cm distanță unele de altele. Coacem în cuptorul preincălzit, in treimea inferioară, aproximativ 25-30 de minute. Precum am spus, bezelele trebuie sa fie crocante la exterior si moi la mijloc. Trebuie să avem grijă să nu se ingălbenească. Vom obține cam două tăvi si jumatate.

Aluat fraged ( rețeta de bază)

Vreau să vă prezint azi un aluat fraged care vă va satisface pe deplin. Secretul constă în proporția dintre ingrediente. De aceea, cel mai bine este, cum ne sfătuiește si Alfons Schubeck, în cartea căruia am găsit rețeta,  să îl preparăm exact din cantitățile prescrise. Va ieși 1 kg de aluat care apoi poate fi folosit după dorință, la tarte sau prajituri cu fructe, sau la fursecuri, cum doriți. El se ține în frigider o săptamănă și poate fi și porționat și congelat. Are o consistență fină și, după coacere,  prajiturele ce se topesc în gură.

Deci, la treabă:

• 500 g de făină
• 275 g de unt 
• 200 g de zahăr pudră 
• un praf de sare
• 3 gălbenușe 
• un pachețel de zahăr vanilat sau miezul de la junătate de baton de vanilie 

Cernem separat făina și zahărul praf. Va rog să nu săriți peste această fază, dragii mei. Și dacă nu aveți sită, procurati-vă! Veți avea, la copt,  mereu, nevoie de ea! 

Amestecăm ouăle, vanilia și sarea cu zahărul praf până obținem o cremă deschisă la culoare si care a crescut în volum. Încorporăm untul ce a stat la temperatura camerei  si, în final, făina. Framântăm aluatul nu prea mult, altfel se va separa untul din aluat. Îl odihnim 

1-2 ore în frigider și îl folosim  după dorință. Din această cantitate vor ieși trei sau patru tarte cu un diametru de 24 de cm sau cam 4 tăvi de fursecuri ca acestea : 

Fursecuri cu gelée și marțipan

Cu aceste fursecuri incep seria din acest an a prajiturelelor de Advent și Craciun. Am să mă strădui să aveți câteva rețete noi care să le adăugați la colecția voastră de rețete pentru perioada aceasta din an, de așteptare a Crăciunului.

Rețeta aceasta apartine Michaelei și este o rețetă de familie.

Pentru 72 de bucăți avem nevoie de:

300 g de făină
100 g de zahăr
200 g de unt rece
Un praf de sare
Două ouă
400 g de marțipan
75 g de zahăr pudră
3-4 linguri lapte
400 g de gelee de fructe  roșu sau un gem omogen de caise sau căpșune
Zahăr pentru pudrat

Din făină, unt, zahar, un ou și sare frământăm cu repeziciune un aluat fraged pe care îl odihnim în frigider pentru 30 de minute. După ce il scoatem, il intindem intr-o foaie de aproximativ 30/30 cm pe care o coacem timp de 10 minute in cuptorul încins în prealabil. Il scoatem și îl tăiem imediat in 6 fâșii de apoximativ 5 cm lățime.

Din Marzipan, celălalt ou, zahărul pudră și laptele  frământăm o masă omogenă pe care o introducem porționat într-o pâlnie de plastic sau textilă cu care intindem marțipanul pe fâșiile de aluat intr-un strat de aproximativ 1cm. Introducem din nou prajitura in cuptor si o mai coacem pentru 8-10 minute. Scoatem, plasăm în mijlocul fiecărei fâșii o bandă de gem pe care l-am încălzit nițel, lăsăm să se răcească și tăiem fâșiile în 12 părți egale . 

Medalioane de porc cu mere și cașcaval (dupa Alfons Schubeck, reinterpretat )

Am observat, la Master chef și prin alte părți, că rețetele reinterpretate sunt la mare modă. Asta înseamnă deci că ai o rețetă cunoscută, incercată, apreciată, etc, pe care tu o strici cu iddeile tale personale! Sau?

Acum, fără glumă: aceste medalioane de porc le-a creat și realizat Alfons Schbeck, maestrul meu, cu pere și branza Cammenbert. Imbatabil! Rafinat! 

Eu vă propun o variantă cu mere și cașcaval. Voi puteți să le incercați pe amândouă. 

Tocăniță în dovleac

Cu ani în urmă singurele bucate ce le știam eu a fi făcute din dovleacul galben erau dovleac copt și ștrudel cu dovleac. Deci, ceva dulce. Se și potrivește bine, zic eu. Dar când am ajuns în Germania am constatat că aici dovleacul se folosește drept acritură, pregătit într-o zeamă acrișoară, și în felul acesta se consumă lângă carne, sau se prepară din dovleac o supă cremă. Am intâlnit și gnochi cu dovleac si spätzle cu dovleac, deci o multitudine de feluri de a integra dovleacul in meniul zilnic. Si de ce nu? Crește ușor, e hrănitor, se ține bine dacă e păstrat în  loc uscat și dacă nu îl ciupește frigul... Intre timp ne-am familiarizat toți, zic eu, cu aceste preparate. Ba chiar v-am oferit, la sugestia prietenei mele mai tinere Anita, o salată de toamnă cu nuci, struguri, telemea și bucățele de dovleac copt. O bunătate !

Azi Arjana este cea care iși desfășoară fantezia și prepară pentru voi o tocăniță de carne într-un dovleac. În acest caz dovleacul este nu numai aliment ci și recipient, ha, ha! Puteți folosi unul mai mare, ca apoi, la servit, să radeți de pe pereți pulpa care poate constitui garnitură, sau puteți folosi dovleci mici; iată un mod original de a-l servi fiecăruia, direct în farfurie. Asta îmi amintește cum, cu ani în urmă, am mâncat într-o osterie dint-un sat de munte din Toscana, un risotto fenomenal servit într-o roată de cașcaval, respectiv în coaja unui cașcaval. Acela va rămâne risotto-ul  vieții mele!

Dar mai bine să vedem despre ce este vorba în cazul tocăniței noastre. Pentru 4 porții avem nevoie de următoarele ingrediente :

1 dovleac de prăjitură (de dimensiune convenabilă) sau 4 mai mici 

500 grame carne de porc

1 piept de pui

200 grame cârnați (sau afumătură)

1 pahar vin

2 morcovi

1 ceapă

2 – 3 căței de usturoi

1 ardei

2 – 3 roșii

sare

piper

boia

3 linguri ulei

Se curăță legumele. Se călesc ceapa și usturoiul în ulei, 3 – 4 minute. Se adaugă morcovii 
tăiați rondele, restul de legume, carnea și afumătura. Se condimentează, se completează cu un pahar de apă și se lasă la fiert. Când e aproape gata se pune vinul și se mai lasă să dea câteva clocote.

Se spală bine dovleacul și se taie un capac, se curăță de semințe. Se mai pot tăia cubulețe din dovleac, care se adaugă în tocană. Se toarnă tocana în spațiul din interior și se coace aproximativ 45 minute. Când se servește, se rade și din miezul dovleacului.

Foarte bun și foarte arătos fel de mâncare !

Nu vă rămâne decât să încercați ! 

Din munții Bihorului în dealurile Minișului sau, despre prietenie

Ar fi trebuit sa scriu postarea aceasta de oarece vreme, dar nu stiu de ce, în ultimul timp, funcționez cu viteză redusă. Mă incetinește și mă paralizează intunericul. La cinci jumătate după masa e deja intuneric, mie imi vine să mă culc ! Nu glumesc, dragii mei ! Sigur că nu o fac, m-aș trezi la trei noaptea, când, de altfel, tot întuneric e ! Dar nu funcționez la capacitate, ca să folosim termeni tehnici.

In octombrie  am fost acasă la Timișoara. Am stat mai mult decât de obicei, mi-a căzut bine, am adus un omagiu mamei mele,  care ne-a părăsit acum un an, m-am vazut cu rude și prieteni, m-am plimbat, am vizitat bienala de artă ce chiar s-a inaugurat anul acesta, Art encounters, am revăzut aleea personalităților din parcul central, unde, alături de Eugen de Savoya si Mercy erau și contemporani de-ai mei. Da, dragilor, așa sunt deja de bătrână,  incât concetățienii mei, care îi stiam cel puțin din vedere, daca nu i-am și cunoscut personal, sunt acum busturi în parcul central al orașului !  Profesorul Tohăneanu, Liviu Petroiu, profesorul Pamfil...Ciudat sentiment ! 

Pate de casă cu merișoare

Cu siguranță vă va plăcea această rețetă.Creația Arjanei. Eu am gustat. De altfel stiți, tot ce postăm noi, e testat, gustat, apreciat, inainte de a ajunge la voi. 

 E un aperitiv cu care vă puteți impresiona musafirii de sărbători. Pateul e perfect condimentat, foarte arătos cu stratul acela de merișoare și, mai ales contine doar ingrediente sănătoase, nici un conservant sau colorant! Il puteți păstra în frigider câteva zile, dar nu cred că va fi cazul ! 

Brownies cu Macadamia

Bucurați-vă de rețeta Michaelei ! 

O rețetă care precede bunătățile din perioada de Advent, stiti voi, cele patru săptămâni care la noi sunt postul dinnaintea Crăciunului. Pregătiți-vă pentru colaci, cozonaci, fursecuri ! 

Dar deocamdată o rețetă de "brownie" inbunătățită cu nuci Macadamia . Nu găsiți ? Sunt bune și alunele, nucile sau arahidele nesărate. 

Si tineți minte:  Prăjitură fără ouă și fară grăsime ! 

Vă doresc succes .

Avem nevoie de o formă de 24/24 cm pentru 12 bucăți

175 g de făină 

50 g de cacao

60 g de zahăr 

300 ml de lapte 

2 lingurițe de praf de copt

150 g de nuci Macadamia 

O lingură de ulei pentru formă 

O linguriță de zahăr pudră 

Putem folosi o formă de metal sau o caserola de porțelan pe care o ungem cu ulei. 

Intr-o tigaie antiadezivă peajim nucile. În altr-un castron amestecăm cacaua, făina, praful de copt, și zahărul, adăugam laptele și omogenizăm . Adaugăm jumătate din cantitatea de nuci. Turmăm in forma unsă, presărăm cu restul de nuci,  coacem 35 de munute la 175 de grade în cuptorul preîncins. 

Lăsam sa se racească în formă , taiem prăjitura în pătrățele si o presăram cu zahăr pudră .