Plăcintă cu mere

Cu ani în urmă, am folosit des acest aluat, pe care doresc sa îl prezint aici, un fel de aluat de foietaj rapid, pentru diferite rețete. Este vorba de aluatul cu părți egale de unt sau margarină, făină și brânză de vacă. L-am preparat deseori, ca aluat de saleuri, niște saleuri ușoare care cresc frumos și pe care le presar cu chimion sau cașcaval. A fost o vreme, care a trecut de mult timp, slav Domnului, când ouăle era greu de găsit. Va puteți închipui așa ceva, mai tinerii mei prieteni? Acest aluat  era, astfel,o alternativă la aluaturile clasice. Caci aveai  nevoie de multă imaginație pentru a putea prepara câte ceva să îți întîmpini musafirii sau sa îți bucuri familia, la sfârșit de săptămână. 

De data aceasta, deși aveam ouă, am vrut să încerc în ce măsură se potrivește acest aluat la plăcinta cu mere.  Am fost foarte mulțumită, se potrivește foarte bine ! 

Supă cremă de dovleac orientală

Nota orientală a acestei rețete este dată de combinația de mirodenii. 

Am folosit praf de curry, nu prea iute, vanilie, un pic de scorțișoară, usturoi și ghimbir și chilli. 

M-a inspirat bucătarul münchennez Alfons Schuhbeck, pe care deja îl cunoașteți. 

Supa cremă de dovleac este una din supele mele preferate, chiar și în varianta chasică, aveți rețeta aici: 

Dar cu siguranță merită să incercați și varianta orientală. 

Pentru patru persoane avem nevoie de: 

600 g Dovleac galben 

0,75 l Supă de legume 

150 g Smantână dulce

1 Lingură de curry

Un cățel de usturoi

O felie de ghimbir 

O bucățică de coajă de lămâie

Jumătate de baton de vanilie

40 g de unt rece

Salz

Un ardei iute mic ( chilli) sau un varf de cuțit de praf de chilli

50 g de fulgi de migdale 

Supa clară de legume o putem prepara în prealabil. Eu fac de obicei o cantitate mai mare și congelez porții de câte 1 litru. Dar dacă nu aveți timp, puteți să folosiți și 750 ml de apă la care adăugati un cub de supă concentrată. 

Curățați si tăiați dovleacul bucățele de aproximativ 1 cm.
Fierbeți-l la foc mic timp de 20 de minute în 750 de ml de supă de legume, sau de supă clară de pui sau de apă. Luați de pe foc, Adăugați o lingură de curry și mărunțiți totul cu un blender, până la obținerea unei paste fine. Turanți smântâna, omogenizați, și adăugați apoi celelalte arome: cățelul de usturoi, felia de ghimbir, felia de coajă de lămâie, miezul batonului de vanilie, un vârf de cuțit de scorțișoară și felii subțiri de ardei iute. Aveți grijă să nu exagerati cu iuțimea că peierdeți savoarea celorlalte arome. 
Lăsați să se extragă câteva minute după care le indepărtați. Dregeți cu unt rece de la frigider, și eventual mai cu puțin curry . 
Serviți cu fulgi de migdale pe care le-ați prajit fără grasime într-o tigaie antiadezivă . 

Pește gratin

Iată ce am găsit eu în Dex:

" GRATINA, gratinez, vb. I tranz. A realiza o crustă la suprafaţa unui preparat culinar, prin rumenire la cuptor; pentru a obţine o crustă frumoasă, în mod curent suprafaţa preparatului se acoperă cu un strat de brânză sau pesmet".

Exact acest lucrul l-am făcut cu niște pește !  Mai exact: am acoperit  cu un amestec de pesmet, pastă orientală și unt câteva felii de pește, pe care, în prealabil, le prăjisem, scurt, în tigaie.

Rețeta este a mentorului meu în ale bucătăriei, Alfons Schubeck, și am învațat-o cu ocazia acelui curs despre care v-am povestit.

Clătite scandinave cu brânză și somon

Mioara a realizat aceste clătite sărate, pe care le-a umplut cu brânză proaspătă de capră și cu somon afumat. Le-a prezentat sub forma unui tort aperitiv, decorat cu somon şi cu icre de somon.

A folosit un pic de mărar, de piper și de chives, sau, cum am găsit eu în traducere, arpagic verde. Această plantă, ce seamănă la gust destul de bine cu ceapa verde, nu mi-a fost cunoscută în bucătăria tradițională românească. Acum o utilizez deseori, pentru aromatizarea sosurilor, a umpluturilor sau a brânzei proaspete. Sinceră să fiu, nu am cunostiința ce denumire s-a încetățenit, dar cred că voi stiți despre ce vorbesc.

Mușchiuleț de porc cu ciuperci

Am gătit acest mușchiuleț pentru o seară cu prieteni vechi. Am gătit împreună şi, cum fiecare a avut câte o idee, a ieșit ceva foarte bun.

Brânză de capră învelită în șuncă, cu salată și smochine

Iată un aperitiv foarte reușit, dragii mei!

Gustul iute și aromat al brânzei de capră merge foarte  bine cu cel de afumătură al șuncii și cu cel dulceag al smochinelor. Pe un pat de salată de toamnă, numită, total greșit, de unii, valeriană, cu un sos de muștar cu miere.

Tort de zahăr ars

Cunoașteți cu toții acel desert, care se prepară ușor  şi e iubit de mic şi mare: crema  de zahăr ars. 

Am postat reţeta mai demult, deci nu e nici un secret pentru voi. Dar ieri, la sugestia Anei, şi de dragul Lizucăi, am recurs la o variantă ceva mai elaborată, și anume:  tortul de zahăr ars. 

Ei bine, m-a cucerit pe deplin. E delicios, ușor de făcut, poate fi chiar realizat în ultimul moment, când avem musafiri neașteptați. E, de altfel, o rețetă care se potrivește foarte bine Mioarei, ştiţi doar că ea este o persoană practică, iar rețetele ei trebuie să îndeplinească două condiții: să fie bune și să meargă repede. Tortul de zahăr ars răspunde ambelor cerinţe. 

Doar că...vă previn că avem nevoie de ceva ouă...

Dar, fraților! Nu tu ouă, nu tu unt, nu tu frișcă! Șiaveți pretenţii la o prăjitură bună! Nu se poate !

Dacă stăm strâmb și judecăm drept…(cum uneori spune prietena mea Mioara), poate că sunt

multe ouă în total, dar pe felie de tort...tot doar o jumătate de ou sau poate unul ajunge..

impresii din camara Arjanei 2014 /1 Pere murate

O noua retetă, in aceasta toamnă , din cămara Arjanei ! 

Pere murate

2 kilograme pere (nu prea mari)

1 kilogram zahăr

1 litru oțet

sucul de la o lămâie

10 cuișoare

2 lingurițe boabe piper negru (piperul ușor strivit) 

1 bucată ghimbir proaspăt de 2 – 3 cm, felii subțiri

2 batoane de scorțișoară

Pâine cu fulgi de ovăz

Cred că am mai amintit undeva, dragi prieteni, că unul din cadourile de care m-am bucurat cel mai mult a fost un automat de făcut pâine. Eu ştiu că mulţi dintre voi se entuziasmează la început, ca, apoi, acest obiect, care ocupă oarece spaţiu, să ajungă pe dulap, unde îl mănâncă praful.  Eu cred că acest lucru se datorează faptului că nu prea există  reţete bune pentru maşina de pâine. 

Eu am avut norocul să găsesc o carte, şi o recomand călduros acelora dintre voi care cunosc, cât de cât, limba germană. Autoarea este Mijriam Beile, iar lucrarea se numeşte "Brotbacklust ".  De când o am, pâinile mele ies perfect. Eu coc o pâine pe săptămână. Mă bucur de fiecare dată când miroase bucătăria a pâine

proaspătă. Iar copiii mei, inclusiv nepoţelul Leonard, o consumă cu poftă!  Şi una din cele mai gustoase pâini, la care, e drept, am îmbunătăţit un pic reţeta, este cea cu fulgi de ovaz. 

Iată despre ce este vorba: 

Prăjitură cu prune și aluat de foietaj

Prune și marțipan, o combinație ce merită reținută.

Rulada exceptională cu spanac

Mioarei îi revine onoarea rețetei cu numărul 300 cu această rețeta extrem de gustoasă.

Iată ce ne spune ea:

Rulada aceasta, într-o veche carte de bucătărie, se numeşte "rulada excepţională cu spanac" și, de fiecare dată când o fac, e un mare succes!

Ciocolată de casă

Există, desigur, multe feluri de ciocolată, unul mai bun decât celălalt ! Cofetarii se întrec în a crea sorturi noi, combină arome inedite, uneori chiar șocante. Pe lângă alune, migdale, stafide, fructe confiate și alte bunătați, găsim azi în rafturi ciocolată amăruie, cu chilli sau cu piper, cu flori uscate de lavandă și câte și mai câte. Am mâncat ciocolată în Elveția, la Bruxelles și la Bruges, am mâncat ciocolată proaspăt ieșită din laboratorul cofetarilor. Dar, cu toate aceste tentații, mă voi gândi mereu cu plăcere la ciocolata de casă, pentru ca ea are, pentru mine, gustul copilăriei.

Ciocolata de casă, sfarâmicioasă, învelită în celofan, şi care costa, dacă  îmi aduc bine aminte, un leu și cincizeci de bani. Multe gospodine au încercat să reproducă gustul și consistența acestui produs. L-au îmbunătățit în fel și chip, cu stafide sau cu nuci. Dar ceea ce era esențial în rețetă era laptele praf. Un anume lapte praf...sunteți fericiți dacă îl mai găsiți astăzi. 

Avem aici o rețetă a Arjanei. Eu am gustat rezultatul. Se apropie foarte mult de ciocolata

copilăriei mele! 

Vă invit să o încercați.

Prăjitură cu mere (2)

Vă spun cu toată sinceritatea: Mie nu prea îmi plac merele...

Dar această prăjitură...e delicioasă  ! 

Găluște cu prune

Eu nu cunosc pe nimeni căruia să nu îi lase gura apă la auzul acestor bucate! Găluște sau, cum se mai zice în Ardeal, gomboți cu prune. Anul trecut am postat varianta de găluște cu caise, tot aici.  Azi doresc ca, pas cu pas, în imagini, să realizăm împreună o porție de găluște cu prune. Poate că acele tinere doamne care încă nu s-au încumetat...vor prinde curaj.

Ciuperci champignon umplute

O cină sățioasă fără paste, fără carne ? Greu de imaginat, dar realizabilă cu această rețetă. Vă rog să poftiți la masă ! 

Pentru 4 persoane: 

12 ciuperci champignon mai mărișoare

Două cepe verzi

Un ardei roșu

Sare 

Piper 

Două, trei linguri de cașcaval tip Schweizer

Boia de ardei

O linguriță de pătrunjel verde tocat

O lingură de ulei de măsline

Am curățat ciupercile, i-am rupt fiecăreia codița, apoi am tocat codițele. Am curățat și spălat ceapa, am tăiat-o mărunt şiam călit-o într-o lingură de ulei de măsline. Am adăugat ardeiul mărunțit, apoi codițele de ciuperci,am călit totul la foc mic,iar când ciupercile  s-au înmuiat, am adăugat cașcavalul, dupa ce am luat tigaia de pe foc. 

Cu această combinație am umplut pălăriile de ciuperci champignon și le-am copt 25 - 30 de minute, în cuptor, la foc potrivit (170 de grade) Am servit cu salată verde . 

Caise în capot

Toată lumea cunoaşte rețeta de mere în capot. Eu am încercat să prăjesc caisele, pe care le-am învelit într-un aluat, combinația mi-a plăcut, maiales însoțită de înghețată de vanilie. Caise fierbinți, cu înghețată! Nu cred că veţi rezista tentației! Aluatul, de clătite, are, și el,o

particularitate. Este făcut cu bere! 

Gulaș unguresc la ceaun (Bográcsgulyás)

De mult mă tot pregătesc de un gulaș la ceaun,  mai precis de când am primit un ceaun teribil, care a stat mult nefolosit, până când, în această vară, fratele Gabriellei mi-a adus și un recipient din fier, de făcut foc în aer liber, realizat artizanal de tatăl lor, Feri bácsi, cum îl numim noi, meșteșugar priceput și un om tare drăguț. Am căutat rețete, am făcut o încercare, care nu a reușit așa cum aș fi vrut, că îți trebuie ceva experiență cu focul în are liber...cu înălțimea la care stă ceaunul și alte amănunte esențiale...dar tot am petrecut o după-masă plăcută cu familia și prietenii. M-am hotărât să mai încerc...să nu mă las...

Iată însă că, nu peste mult timp, am primit de la Gyuri Csavossy, pe care îl cunoasteti deja,  această formidabilă rețetă. Nu pot decât să o împart cu voi. Și de data aceasta, o recomandare de vin, un vin roșu, pe care l-am gustat și foarte apreciat și eu !

Zucchini la tavă

Iată o rețetă primită de la un vechi prieten și coleg de facultate. Mă bucur nespus că să vă ofer din cănd în cănd rețete realizate de prieteni, în vizită, să zicem așa, în bucătăria lui Gușulița. 

Ratatouille à la Sardegna

Am petrecut, la sfârşitul lui mai, o săptămână în Sardinia, cu Sina, Andrei și nepoțelul Leo! Vă puteți închipui că a fost foarte, foarte plăcut. Am locuit în estul insulei, într-o zonă destul de puțin cucerită de turism. Am avut o locuință de vacanță spațioasă şi plasată în mijlocul unei grădini cu tufe de rozmarin și lămâi.

Gardurile erau înecate înBouganvilea iar marea era la doi pași.Sardinia are un farmec sălbatic, cu stranduri întinse de nisip fin și alb, munțî înalți împăduriți și orașe părăsite. 

Aici a început Leonard să umble de-a bușilea și să se ridice în picioare. Ne-am plimbat împreună, am stat pe plajă, și îmi aduc aminte cu duioșie și mare plăcere de diminețile în care Andrei îl aducea pe băiețel la mine în cameră, ca să mai prindă și ei o oră de somn, iar noi ne jucam așa de bine împreună. Un minunat timp! 

În apropiere, într-un mic orășel, ne făceam cumpărăturile. Am cumpărat cu Sina, la magazinul local, apetisante legume, coapte la soarele sudului, din care am gătit o variantă ratatouille, pe care am numit-o, precum vedeți, ratatouille à la Sardegna! 

Paste cu șuncă și smântână

Mioara a realizat această rețetă, foarte îndrăgită de familia ei. Un fel  ușor de realizat, rapid și gustos.

500 g de paste proaspete (sau 300 g de paste uscate)
150g șuncă afumată taiată cubulețe
50g de unt + 2-3 linguri de ulei
200 g smântână (creme fraiche)
2-3 căței de usturoi
sare pentru paste
piper proaspat măcinat