Aperitiv italian cu roșii ( antipasti )

Toți cei care au facut un concediu in Italia, sau au trait în Italia o vreme,  se gandesc cu placere la platoul cu antipasti care este etalat la cină, in orice restaurant mai mult sau mai puțin pretențios. La diferitele legume la gratar, la mirosul de usturoi, de ulei de masline și de aceto balsamico de calitate, asta chiar înainte de a simți savoarea pe limbă !   Intr-un astfel de concediu, am facut o mică croazieră pe lacul Garda. Și când ne-am apropiat de mal, pe langă fațadele colorate cu care mi-am clătit ochii,  mi-a gâdilat nasul mirosul apetisant, amestec de ulei si mirodenii care venea de la pizeriile si tratoriile din port.  Da! Dacă s-ar putea, ideal ar fi să iei dejunul în Austria, să prânzesti în Franța și să cinezi în Italia !
De aceea, azi, ca un avant-concediu, vă ofer o rețetă tipică de antipasti: roșii umplute cu ierburi, pesmet și parmezan.
Rețeta provine de la prietena mea Mihaela si de la restaurantul hotelului ei în Valvedre de Cesenatico, pe malul Adriaticii.



Pentru patru porții :
Două roșii mari
Doi căței de usturoi
6 linguri de ulei de măsline
4 linguri de parmezan
O legătură de pătrunjel verde
O linguriță de busuioc tăiat mărunt
4 linguri de pesmet ( facultativ)

Tăiem roșille, le scobim, le scurgem bine. Curățam și mărunțim usturoiul. Îl amestecăm cu pătrunjelul taiat, busuioc si ulei de măsline. Putem adăuga, dacă vrem ca aperituvul nostru să fie mai consistent și cele 4 linguri de pesmet. Umplem roșiile , presărăm parmesan și le coacem la 200 de grade, în cuptor , timp de 30 de minute. Le puem servi și calde și reci, cu pâine albă proaspătă.

Supă de fasole verde cu bulion de roșii

Am postat pentru voi o așa zisă supă de păstăi,  o supă de fasole verde, din păstăi late sau rotunde galbene, pe care,  precum vă povestem, o făcea soacra Mioarei la Baia Sprie. V-o amintesc acum : http://gusulita.blogspot.de/2012/05/supa-de-pastai.html

Azi mi s- a facut iar  poftă de fasolică bună si am gătit această supă cu bulion și bucățele de rosii. Sper să va placă ! Este extrem de apetisantă ! 

Pentru patru porții avem nevoie de : 

600-800 g de fasole verde

O ceapă 

250 ml de bulion de roșii sau 2 linguri bune de pastă de roșii

2 lingurițe de făină

O lingură mare de frunze proaspete ( pătrunjel, mărar,  țelină ) 

Un morcov

O bucata nu prea mare  de țelină 

Un pătrunjel

O roșie

Curățăm zarzavaturile, inclusiv fasolea, pe care o tăiem în bucăți potrivite. Curățăm de asemenea ceapa, și roșia. 

Intr-o oală incăpătoare ,  punem la fiert zarzavaturile și ceapa, și când zeama de zarzavat  clocotește, adăugăm fasolea tăiată și lasăm  să fiarbă  15--20 de minute. Când fasolea e aproape fiartă, îndepărtam zarzavaturile și ceapa, adaugăm roșille taiate marunt, amestecăm cele două lingurițe de făină cu câteva linguri de bulion, turnăm amestecul în supă, dăm câteva clocote, adăugăm restul de bulion, mai fierbem 10 minute. Dergem  cu sare  și dacă e necesar, și cu un pic de zahăr  adăugăm frunzele tocate mărunt și servim cu pâine proaspătă și,pentru cine dorește, cu smântână. 

Tipp: 

Dacă nu aveți acasă zarzavaturi, merge supa și  cu apă  ! 

Legume marinate la cuptor

Dragi prieteni, legume la cuptor ! O idee foarte bună, zic eu. Un mod sănătos de a găti, pentru că este o modalitate prin care principiile active ale alimentelor se păstrează cel mai nine, nelaterate. In afară de asta, o altă idee inedită a acestei rețete este marinarea într-o pungă de plastic, în frigider. Mai ușor, și economisind spațiu. Legume marinate, ce pot însoți un cotlet la tigae sau la grătar. Rețeta Mioarei! Poftiți la masă ! 

Pentru 4 persoane:

3-4 morcovi potriviți

1 păstârnac mare sau 2 mici

1 cartof dulce

3-4 cepe roșii

1 ardei gras roșu si unul galben

Câțiva căței  de usturoi, daca se poate,  usturoi recolta nouă

1/2 de lamaie ( zeama) 

Ulei de măsline

Ierburi aromatice 

Sare, piper

Am curățat și tăiat legumele in felii potrivit de mari și subtiri. Le-am marinat cu zeama de lămâie ,  ulei, sare si mirodenii  intr-o punga de plastic. 

Le-am tinut in frigider vreo 2 ore, dar timpul poate varia de la o oră până la o zi intreagă.

Le-am pus intr-o tava mai mare si le-am copt în cuptor, la 200℃,  cam 20min.

Tort Oreo (fără coacere)

N-o să vă vină să credeți ! Acești biscuiți pe nume Oreo care fac de-a dreptul  carieră la noi, au respectabila vârstă de 103 ani! Prima dată au apărut biscuiții pe piața americană în1912. Au avut o ascensiune amețitoare care se datorește, nu în ultimul rând,  numelui foarte inspirat ales. Toți cunoașteți, desigur, biscuiții Oreo ! Cei mai vânduți biscuiți ai secolului XX ! Chiar dacă pe piața românească au ajuns în ultimii ani. Și pentru ca sunt buni, dulci, cu mult caBcao, pot fi folosiți ca bază pentru prajituri și torturi. E o avalanșa de rețete în Internet. 

Arjana e foarte " trendy " și a pregătit un tort Oreo ! Curioși, nu-i așa ?

Impresii din cămara Arjanei 2015/2 Gem de cireșe cu afine

Combinatia dintre aceste doua fructe este delicioasă. Dar, desigur, trebuie sa apelăm la afine congelate , caci ele se coc ceva mai târziu. Exact asta a făcut Arjana . 

Ingrediente:

1 kilogram de cireșe

800 grame zahăr

1 kilogram afine

Se spală cireșele, se rup codițele și se scot sâmburii. Se amestecă cu afinele și zahărul și se pun la fiert. La fierbere, compoziția  devine  foarte fluidă , cireșele au un conținut ridicat de apă. In consecința gemul trebuie fiert destul de mult timp. / Pentru a simplifica lucrurile , putem pune cratița pune în cuptor sau putem fierbr  în mai multe reprize, pentru a lăsa lichidul să se evapore în timpul răcirii. Cînd gemul este legat (se verifică consistența pe o farfurioară, să se vadă cum este gemul când este rece ) se pune în borcane și se lasă să se răcească în perne.

Frittata cu sparanghel și ciuperci

Ingrediente pentru 2 porții:

4 ouă

1 lingură ulei

3 linguri lapte

2 lingurițe amidon sau făină

4 – 5 fire de sparanghel fiert sau din conserve

1 conservă de 200 grame ciuperci

sare

piper

3 linguri de cașcaval (sau telemea) ras

Se bat ouăle cu sare, piper. Se adaugă amidonul, apoi uleiul și laptele. Se curăță sparanghelul,  se fierbe pentru 10-12 minute  în apă cu sare și un pic de zahăr, se taie cubulețe, de asemenea ciupercile. Se pune compoziția într-o formă termorezistentă se presară cașcavalul ras, eventual și puțin parmesan. Se coace în cuptor, la temperatură medie, 20 – 25 de minute. Se poate consuma atât caldă cât și rece. 

Impresii din cămara Arjanei 2015/1 Compot de cireșe

Dragi prieteni, v-am obișunit, ca în fiecare an, să aruncăm impreună o privire în cămara Arjanei. Este desigur vorba de gemuri, compoturi, murături si alte specialități mai inedite, puse pentru iarnă.  Am intitulat această secțiune "Impresii din cămara Arjanei", căci ea este aceea care, cu precădere pregătește așa zisele conserve . Au fost multe rețete gustoase pe
 care le găsiți fie la murături și alte conserve fie , " in cămara Arjanei " . Anul aceste incepem 
cu un compot de cireșe. O rețetă de compot care se pretează, de altfel și la alte fructe, ce aveti voi prin grădină...

Creveți cu usturoi ( Scampi à l' ail )

Această rețetă, de creveți într-un sos aromat de vin, roșii și usturoi, o rețetă simplă dar grozav de rafinată, i-a fost descrisă lui Nuțu, soțul Mioarei, de către bucătarul șef,  (da, da, " le chef" )  al hotelului Sheraton din Bruxelles, intruna din diminețile in care dejunau tacticos, înainte de a incepe ziua de lucru. Nuțu, care până nu demult a avut o poziție importantă în cadrul hotelului, iar acum este un dinamic, optimist, plin de noi planuri, proaspät pensionar,  avea bunul obicei, de a dejuna, însoțit de colegi . Precum spuneam, de multe ori , îl ținea companie bucătarul chef, și din vorbă în vorbă, îi mai  impărtășea din secretele sale culinare. Nu putem decât să ne bucurăm, cäci,  iată, astfel savurați și voi acest entreé perfect, eventual cu un pahar de Martini sau de vin rosé. 

Doamnelor și domnilor, piesa de rezistență a prietenului  nostru, Nuțu !  Scampi  à l' ail ! 

Ruladă cu cremă de mascarpone și căpșuni

Acum câteva zile, mama mea ar fi trebuit să implinească 82 de ani. Ne-a părăsit, și a părasit această lume cu câteva luni în urmă. Aceasta a fost prima aniversare în care, nu am putut, cum am făcut mulți ani, ca dimineața devreme,  să dau telefon si să o felicit. Dar mi-am adus aminte desigur de multele aniversări în care am fost împreună,  și mi-a revenit ea în minte cum era tânără și plina de energie, cum stăpâmnea gospodăria și cum pregătea această prăjitură, rulada cu o cremă de unt și căpșune proaspete, zemoase. 

De aceea , în amintirea ei, cu regretul și durerea că nu pot să o întreb amănuntele rețetei,
 am pregătit și eu ceva asemănător, în asteptarea copiilor mei,la care le-am spus: " asta e prajitura lui Oli" . 

Sărmăluțe în frunze de gulii

Eu împart fără doar și poate pasiunea românilor pentru preparate din carne tocată. Chiftele,
 umpluturi. Mai ales acuma vara,când pe lângă sarmalele din varza dulce se pot umple tot felul de legume: ardei și roșii, dovlecei si vinete ! Și, deși stiu că sărmăluțele cele mai cunoscute sunt în foi de viță sau de ștevie, eu prefer frunzele de gulii. Și ele au un gust ușor acrișor și se potrivesc de minunue cu mărarul și cu smântâna !

Astfel încât mare mi-a fost bucuria când într-un aprozar turcesc pe care îl frecventez destul de des și cu plăcere să găsesc un snop din sus numitele frunze.

Nu vreau să jignesc gospodinele cu experineță descriind in amanunțime procedeul de fabricare al acestor apetisante sărmăluțe, mă gândesc însă ca am tinere preitene sau prieteni, răspândiți in lumea largă care, poate vor citi cu atentie instrucțiunile mele .

Cozonac alsacian

Incä o retetä cu pozele  de rigoare, primite  de la Eva. Un cozonac pe cinste intr-o formă de guglhupf. 

Trebuie sä o credem pe cuvânt că este foartegustos, pozele sunt imbietoare ! Despre guglhupf ca prajitura tipica spațiulul germanic am mai vorbit. Să vedem de ce avem nevoie pentru o formă mare. 

Ingrediente : 

500 g de făină 

150 g de unt

80 g zahăr pudră

3 ouă

30 g drojdie proaspătă

1 linguriță de zahăr

2 lingurițe rase de sare

150 ml de lapte călduț

50 - 80 g de stafide

Un păharel de rom cognac sau țuica de cireșe

2 lingurițe de miere

Un vârf de cuțit de polen

Câteva fire de sofran

Modul de preparare: 

Pregătim forma de guglhupf ungând-o cu grijă cu unt si presărând apoi făină. De câtă răbdare avem la această faza depinde dacă vom scoate cozonacul frumos și intreg sau nu.

Scoatem ingredientele din frigider cu ceva timp inainte să ne apucăm de treabă, ele trebuie să aibă temperatura camerei. Ne asigurăm că avem un loc călduț pentru dspire. 

Amestecăm într-un bol o linguriță de zahăr cu drojdia proaspătă și unpic de lapte. Lăsăm să dospească 10 minute. 

Intre timp turmăm făina, sarea, zahărul pudră intr-un recipient suficient de incăpător. Facem în centru o mică adâncitură. Incălzim restul de lapte, mărunțim untul. 

Turnăm în adâncitura creată drojdia dospită, adăugăm 3 ouă intergi , restul ingredientelor și amestecăm totul cu robotul sau cu mâna într-un aluat elastic care se desprine de pe pereții recipientului. 

Dacă aveți impresia că aluatul este prea moale, mai adăugați făina pe fundul vasului si încorpoarți-o apoi prin frământare. Intindem aluatul într-o formă dreptungiulară, presărăm stafidele, rulam aluatul sub formă de sul, îl unim ca oe un cerc, atât de mare încât să încape în forma noastră. Lăsăm să crească ,la un loc cald, până ajunge aproape de buza vasului. Atunci îl introducem în cuptor și îl coacem 25-45 de minute  la 200 grade Celsius

Ca să evităm să devină prea inchis la culoare îl acoperim spre sfârșitul coacerii cu o bucată de hârtie de copt. 

Când este gata îl lasăm nițel să se răcească ca apoi să il presărăm cu zahăr pudră. 

Mini omlete pentru picnic

Aceste simpatice miniomlete, ce se pot manca reci, sunt creatia prietenei mele, fostei mele colege de scoala, Eva. Ne-am redescoperit de curand si schimbam mesaje din cand in cand. Povestim câte în luna și stele, cum am făcut și în tinerețea noastră. Sper să ne și reîntâlnim nu peste mult timp.  

Ma bucur că ne vizitează  in bucătăria  lui Gusulita ! Ei ii apartine ideea acestor adorabile mini omlete cu legume . Puteti folosi aceste tascute de hartie colorata sau forme colorate de muffins. 

Am primit de la ea niște poze reușite și o descriere sumară a rețetei. Am fost încântată de idee! 

Cozonac umplut cu nucă sau ciocolată ( variantă rapidă cu automatul de pâine)

O felie de cozonac ne cade bine oricand, nu numai de Paști sau de Crăciun.

Arjana deține secretul unor dimineti placute : O ceașca de cacao si un cozonac de casa !

Si cand te mai uiti afara intr-o gradină plină  cu flori ! 

Deci, dragi prieteni, stergeți praful de pe automatul de pâine ! Coborâți-l de pe dulap ! Pregătiți cozonaci pentru dejunul vostru și al familiei ! 

Tort cu mascarpone și căpșune

Eu nu pregătesc prea des torturi, dar de data aceasta a fost o ocazie cu totul specială : Lizuca și-a susținut doctoratul. Am vrut deci să îi fac o surpriză cu un tort  pe această temă. Mai trebuie să spun că mă cam feresc de cremele cu unt, și deci a trebuit să mă gândesc la ceva mai ușor și pe placul tuturor. Am ales o cremă cu mascarpone, brânză proaspătă de vacă frișcă , și  fructe.

Ceea ce a ieșit a fost un tort ușor, răcoros, numai bun pentru o zi de început de vară.

Pentru blat nu am apelat la o rețetă de pișcot ci la una mai puțin laborioasă, în sensul că nu a fost necesar să bat spuma.

Supă de sparanghel ( sau recuperarea deșeurilor)

De câtva timp vă atrag atenția că este vremea sparanghelului. V-am și propus  câteva rețete. Și cred că am amintit că secretul unui sparanghel gustos este alegerea lui în piață, dar și, in aceeași măsură, cojirea generoasă. Vom avea, in concluzie, o cantitate apreciabilă  de deșeuri. Cojile de sparanghel, precum și apa în care l-am fiert,  se peretază foarte bine pentru a pregăti o delicioasă supă ! 

Sparanghel cu roșii și mozarella

Sparanghel peste tot, la noi în München.  Orașul e năpădit de barăci în care se vinde nobila legumă Plin sezon !
 Despre cum pregătesc eu, in general,  sparanghelul,  vdeti aici : 
http://gusulita.blogspot.de/2012/05/despre-sparanghel-si-cum-il-gatesc-eu.html

Dar rateta aceasta mi-a atras atenția:

Quiche cu broccoli și roșii uscate

Quiche este o tartă coaptă intr-o formă rotundă, care are la bază un aluat fraged și este umplută cu un amestec de ouă și lapte. Es se servește fie ca aperitiv fie ca fel principal. Originea este regiunea Lorena din Franta.
 Denumirea de "quiche" a apărut în bucătăria franceză în jurul anului 1845, și vine de la cuvântul german kicherl sau kucherl care inseamnă de fapt plăcintă. În această parte sud estică a Franței, Alsacia și Lorena, populația autohtonă este de origine germană . Inițial aluatul era cel de pâine, și aceste  așa zis plăcinte erau coapte când se făcea și pâinea dar în decursul timpului s-a încetățenit folosirea aluatului fraged. 
 Qiuche á la lorraine, pe scurt quiche lorraine, este o specialitate cunoscută și pe plan internațional, cu o umpultura din ouă, șuncă afumată și lapte, și are mai multe variante, quiche royale, cu smântână, sau quiche alsacinenne cu ceapă. Deseori se adaugă spanac, praz sau alte verdețuri, deși in sens strict avem de a face, în acest caz, cu o tartă. 
Arjana ne propune azi o variantă cu broccoli și rosii uscate. Iată despre ce este vorba : 

Savarine

Nu știu cum este la voi, dar savarinele sunt, alături de indiene, prăjiturile mele preferate. De aceea m-am bucurat nespus să primesc rețeta Arjanei. Ia vedeți ce frumusețe de savarine ! Mie chiar imi și plac așa micuțe. Dacă citiți cu atenție veți fi și în posesia secretului unor savarine perfecte. 

Ca de obicei insă , doresc să vă spun câteva cuvinte despre savarine. Prajitura a fost creată  in Franța ca un derivat la baba au rhum, o prajitură din aluat cu drojdie, bine insiropata și aceea, care se serveste cu frișcă și fructe. Cât despre savarine , primele rețete au fost create de frații patiseri Julien în Paris în jur de 1840, iar numele păjiturii a fost dat în cinstea scriitorului și filozofului culinar  gurmandului Jean Anthelme Brillat-Savarin , care a scris o carte intitulată  „La Physiologie du Goût“ , Fiziologia gustului. O carte despre arta de a trai si a manca bine ! El a ramas celebru și prin aforismele sale ,( iata unul dintre ele: " un desert fără brânză este ca o frumusețe cu un singur ochi ") , si a contribuit esential la dezvoltarea artei culinare in Europa.

Supă de măcriș cu ouă întregi

În fiecare primăvară aștept cu nerăbdare să dea colțul ierbii, și mă gândesc la acele dimineți, incă reci,  când,  in piața din apropierea casei mele , veneau țărăncile ,încotoșmănite, care iși suflau în pumi să se incălzească și puneau pe mesele de beton gri câteva fire de ceapă, grămăjoare de urzici și măcriș și primele ridichi. Măcrișul era proaspăt, cu frunze mici , de multe ori sălbatic, și mă bucuram grozav să îl găsesc, dupa ce saptamâni lungi mâncasem doar cartofi, fasole uscată si varză acră, și iar de la capăt, varză acră, fasole, cartofi ! Primele verdețuri erau, astfel,  o binecuvântare! 

Prăjitură simplă cu rubarbă

Lume, lume ! Prăjitura ideală! Pentru gospodine și negospodine, pentru doamne , domni si domnisoare, pentru pesoane ocupate, stressate, nepricepute sau pur si simplu comode ! Prajitura  ce o poti face daca nu ai nici cântar nici sucitor ! Prajitura ideală pentru cei care adora simplitatea și rapiditatea !  Intr-un cuvânt , ca sa nu mai lungim vorba:  prajitura turnată masurată  cu ceașca ! 

Hai, recunoasteti ! Mai simplu nu se poate !